Jonny & Sanzy » Cultura

Compunere liberă despre FEMEIE a elevului Gigel

Jonny — Thu, 17 Nov 2011 11:46:14 +0000

Femeia este o fiinţă, pe care Dumnezeu a lăsat-o pe pământ după chipul şi asemănarea lui, deşi toţi o preferă după chipul şi asemănarea lui Pamela Anderson.
De fapt şi femeia este tot un fel de Dumnezeu, căci pe pământ e atotputernică. Nimic nu se face fără ea: nici politică (vezi madam Thatcher), nici vâlvă (vezi Mrs Hillary Clinton), nici miliarde (vezi madam Rotschild), nici copii (vezi mama).
Femeile sunt de două feluri: tinere şi foarte tinere.
Cele mai în vîrstă intră în categoria „femei bine”. „Femeile bine” sunt acelea care au împlinit 50 ani şi de fapt merg pe 39. Oricum, la femei nu are importanţă vârsta, ci cosmeticele, fiindcă fiecare produs cosmetic acoperă 2-5 ani. Aşa că dacă o femeie foloseşte 20 de cosmetice poţi să spui despre ea că nici nu s-a născut încă, deşi primeşte deja pensie.
Femeia este subiectul celor mai multe cîntece de dragoste, de aceea dragostea este întotdeauna un cântec. Tata spunea că fără femei nu se poate trăi, iar cu femei este imposibil de trăit. Cea mai mare calitate a femeii este zestrea. Cel mai mare defect al femeii este maică-sa. Dar aşa cum inventatorii au inventat avionul fără pilot, revolverul fără zgomot, tot aşa se încearcă o altă invenţie: zestrea fără nevastă şi soţia fără soacră. Cred că cel care va pune la punct aceste două mari invenţii va primi Premiul Nobel pentru Pace.
Femeile se pot împărţi, după cum spune unchiul Costel, în alte trei categorii: femeile care au suflet şi sunt stimate, cele care au caracter şi sunt admirate şi cele care au „nu-ştiu-ce” şi sunt căutate. Eu nu ştiu de ce sunt căutate, că doar nimeni nu se joacă cu ele de-a v-aţi ascunselea, ci de-a v-aţi găsitelea. Unchiul Costel îi şoptea lui tata despre una: „Ce mi-am căutat mi-am găsit, iar acum mi-e frică să nu-mi găsească ceva şi medical”.
Femeia este de genul feminin, deşi unele poartă pantaloni, după cum unii bărbaţi sunt de genul masculin şi poartă şorţ de bucătărie. Femeia, spune legenda, s-a născut dintr-o coastă. De aceea se pricepe atît de bine să mişte şoldurile. Prima femeie care a păcătuit a fost Eva. A doua femeie au fost toate celelalte.
Cică Eva a păcătuit cînd a muşcat din măr. E posibil să fie adevărat, fiindcă într-o seară, cînd mama era plecată de acasă, l-am auzit pe tata, care era cu o vecină în salon, strigîndu-i: „Ho, nebuno, nu mă muşca!”. Probabil că pe întuneric l-a confundat pe tata cu un măr. Într-adevăr, cînd a ieşit el din cameră, avea urme de muşcătură pe gât, exact acolo unde este mărul lui Adam. Pe urmă, ca în Biblie, tata i-a şoptit vecinei:„Acum pleacă repede, că dacă vine acasă şarpele, s-a zis cu noi!”.
Eu l-am întrebat: „Despre ce şarpe vorbeşti, că acasă nu trebuie să vină decât mama!”.
Enervat, tata mi-a plesnit două palme, de m-am văzut cu toţi sfinţii, aşa cum scrie la Biblie. Când s-a înapoiat mama, i-am cerut să-mi explice legenda. În loc să-mi explice mie, i-a explicat lui tata, după care l-a gonit din Rai şi abia după două luni s-a întors.
Atât ştiu despre femei. Pentru rest am să mă uit pe gaura cheii.

Un nume O viata , Un om Un univers “Steve Jobs- Rămâneţi Flămânzi. Rămâneţi Nebuni.”

Jonny — Fri, 07 Oct 2011 08:36:33 +0000

Steve Jobs a susţinut, în 2005, un discurs în faţa absolvenţilor Universităţii Stanford, un discurs alcătuit din trei poveşti, trei pilde desre sine, despre dragoste şi pierderi, despre moarte. Momentul Stanford 2005 a fost unul dintre rarele momente în care Jobs a vorbit despre sine, despre faptul că a fost adoptat, că a renunţat la colegiu, despre apropierea morţii, dar şi despre valorile pe care trebuie să le păstrezi vii.

Citeşte mai jos povestea vieţii omului care avea să schimbe lumea, spusă chiar de el:

Sunt onorat să fiu cu voi astăzi, la absolvirea uneia dintre cele mai bune facultăţi din lume. Eu nu am terminat niciodată facultatea. Să fiu sincer, acesta este momentul în care mă simt cel mai aproape de absolvirea unei facultăţi. Azi, vreau să vă spun trei lucruri din viaţa mea. Atât. Nu e mare lucru. Doar trei poveşti.

Citeşte AICI detalii despre MOARTEA LUI STEVE JOBS, dar şi reacţiile internaţionale după această ştire

PRIMA POVESTE. Am renunţat la Colegiul Reed după primele şase luni. Totul a început înainte să mă nasc. Mama mea biologică era o studentă tânără şi nemăritată şi a decis să mă dea spre adopţie. Ea voia foarte mult să fiu adoptat de oameni care au terminat liceul şi facultatea. Iniţial, trebuiau să mă adopte un avocat şi soţia lui. Doar că s-au decis în ultimul moment că voiau o fată. Aşa că părinţii mei, care se aflau pe lista de aşteptare, au primit un telefon în mijlocul nopţii. “Sigur că vrem să îl adoptăm”, a fost răspunsul lor. Însă, iniţial, mama mea biologică a refuzat să semneze actele de adopţie, pentru că aflase că nici viitorii mei părinţi nu terminaseră colegiul. Până la urmă, au convis-o, când i-au promis că eu voi merge la colegiu.

17 ani mai târziu, am mers, dar am ales un colegiu la fel de scump ca Stanford, iar părinţii mei, din clasa muncitoare, îşi dădeau toate economiile pe mine. După şase luni, am simţit că nu mă ajută la nimic colegiul. Nu ştiam ce vreau să fac cu viaţa mea şi nu ştiam cum mă poate ajuta colegiul să mă hotărăsc. Şi mai şi cheltuiam toate economiile pe care părinţii mei le făcuseră, de-a lungul vieţii. Aşa că am renunţat, sperând că totul va fi bine. A fost destul de înfricoşător, dar, privind înapoi, a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat. Am început să merg doar la orele care mă interesau.

Nu a fost totul boem. Nu aveam unde să dorm, aşa că dormeam pe jos, în camerele prietenilor. Returnam sticlele de Cola, care costau 5 cenţi, ca să am cu ce să-mi cumpăr de mâncare, şi mergeam 11 kilometri pe jos, în fiecare duminică, ca să iau o masă bună la templul budist Hare Krishna. De fapt, tot ceea ce am învăţat urmându-mi curiozitatea şi intuiţia s-a dovedit a fi de nepreţuit. Să vă dau un exemplu.

La Colegiul Reed se făceau unele dintre cele mai bune cursuri de caligrafie. Fiecare poster şi fiecare etichetă de pe fiecare raft din campus erau scrise frumos. Aşa că am urmat şi eu cursul. Am învăţat acolo despre fonturile cu serife, fără serife, despre spaţiile şi combinaţiile dintre litere etc. Mi s-a părut fascinant, dar nu i-am găsit o aplicaţie practică. Abia peste zece ani am găsit-o, când am inventat calculatorul Macintosh. Era primul calculator cu fonturi frumoase.

Şi,pentru că Windows a copiat Apple, probabil că niciun calculator nu ar fi avut aceste fonturi dacă nu aş fi urmat acel curs. Mi-a fost greu să fac această conexiune (n.r. colegiu-Macintosh) în studenţie, dar după zece ani totul a devenit clar.

Nu poţi face conexiuni dacă priveşti doar înainte, ci doar dacă priveşti înapoi. Trebuie să ai încredere că “punctele” se vor conecta la un moment dat, în viitor. Trebuie să ai încredere în ceva: în curaj, în destin, în viaţă, în karma, nu contează. Abordarea asta nu m-a trădat niciodată şi a făcut diferenţa în viaţa mea.

A DOUA POVESTE. A doua poveste este despre dragoste şi pierderi. Am aflat de tânăr ce îmi place să fac. Am fondat Apple, în garajul casei părinţilor mei, pe când aveam doar 20 de ani. Am lucrat din greu şi, în doar zece ani, Apple a ajuns să valoreze 2 miliarde de dolari şi să aibă 4.000 de angajaţi. Aveam 30 de ani şi tocmai lansasem calculatorul Macintosh, cu un an în urmă. Apoi, am fost dat afară.

Cum să fii dat afară de la o companie pe care tu ai fondat-o? Păi, pe măsură ce compania creştea, am angajat pe cineva despre care credeam că este talentat să conducă Apple, alături de mine. Timp de un an, totul a mers bine, dar apoi viziunile noastre despre viitor au început să difere, iar comitetul director i-a luat lui partea. Astfel, am fost dat afară. Tot ceea ce clădisem în întreaga viaţă a dispărut, era devastator.

Pentru câteva luni, nu am ştiut ce să fac. Simţeam că am dezamăgit generaţia de antreprenori dinaintea mea, că am pierdut bastonul de mareşal care-mi fusese dat. M-am întâlnit cu David Packard (n.r. co-fondator Hewlett-Packard) şi cu Bob Noyce (n.r. co-fondator Intel) şi mi-am cerut scuze că eşuasem atât de grav. Eram un eşec public şi chiar mă gândeam să plec din Silicon Valley (n.r. unde au sediul marile corporaţii tehnologice ale lumii). Dar, încet-încet, am început să realizez ceva: încă îmi plăcea ce făceam. Lucrurile la Apple nu se schimbaseră deloc, eram respins, dar încă eram îndrăgostit de tehnologie. Aşa că am luat-o de la capăt.

Nu mi-am dat seama pe moment, dar faptul că am fost dat afară de la Apple a fost unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat vreodată. Greutatea succesului a fost înlocuită de uşurinţa de a fi din nou începător, mai nesigur pe mine. Astfel, am intrat într-una dintre cele mai creative perioade ale vieţii mele.

În următorii cinci ani, am fondat două companii, NeXT şi Pixar, şi m-am îndrăgostit de o femeie extraordinară, care avea să devină soţia mea. Pixar a creat primul film animat din lume, Toy Story, şi acum este cel mai de succes studio pentru filme de animaţie din lume. În mod incredibil, Apple a cumpărat NeXT, aşa că eu m-am întors , iar tehnologia inventată la NeXT este sufletul renaşterii Apple.

Sunt aproape sigur că niciunul dintre aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat dacă nu aş fi fost dat afară de la Apple. A fost ca un medicament cu gust groaznic, dar de care pacientul avea nevoie. Uneori, viaţa te loveşte în cap cu o cărămidă. Nu-ţi pierde speranţa. Sunt convins că singurul lucru care m-a făcut să continui a fost că iubeam ceea ce făceam. Trebuie să aflaţi ce iubiţi şi ce vă place. Asta este valabil atât pentru viaţa profesională, cât şi pentru cea personală. Munca vă va ocupa o mare parte din viaţă şi singurul mod în care puteţi fi complet satisfăcuţi este să faceţi ceea ce consideraţi voi o meserie grozavă. Dacă n-aţi găsit-o încă, mai căutaţi, nu vă resemnaţi. La fel cum se întâmplă şi cu celelalte probleme de pe suflet, veţi şti când aţi găsit-o. Şi, la fel ca o relaţie, devine din ce în ce mai bună pe măsură ce trec anii. Aşa că trebuie să căutaţi ce vă place până găsiţi acest lucru. Nu vă resemnaţi!

A TREIA POVESTE. A treia poveste este despre moarte. Când aveam 17 ani, am citit ceva de genul: “Dacă trăieşti fiecare zi ca şi când ar fi ultima, într-o zi sigur vei avea dreptate”. M-a marcat şi, de atunci, m-am uitat în oglindă în fiecare dimineaţă şi m-am întrebat: “Dacă azi ar fi ultima zi din viaţa mea, aş vrea să fac ceea ce fac acum?”. Iar dacă răspunsul era “nu” pentru mai multe zile în şir, ştiam că trebuie să schimb ceva.

Faptul că am ştiut mereu că voi muri în curând este “unealta”care m-a ajutat să iau decizii importante în viaţă. Pentru că aproape totul – aşteptările, mândria, frica de ruşine sau eşec – sunt lucruri care pălesc în faţa morţii, lăsând loc doar pentru ceea ce este important. Faptul că îţi aduci aminte că vei muri este cea mai bună metodă pe care o cunosc eu de a evita capcana care te face să crezi că ai ceva de pierdut. Nu există niciun motiv pentru care să nu îţi urmezi inima.

Acum un an (n.r. în 2004), am fost diagnosticat cu cancer. Mi s-a făcut o tomografie la 7.30 dimineaţa, care indica în mod clar că am o tumoare pe pancreas. Nici nu ştiam ce este pancreasul. Doctorii mi-au spus că, aproape sigur, acest tip de cancer este incurabil şi că nu ar trebui să mă aştept să trăiesc mai mult de trei-şase luni. Doctorii m-au sfătuit să merg acasă şi să-mi fac ordine în treburi, ceea ce în limbajul medicilor înseamnă să te pregăteşti de moarte.

Înseamnă să încerci să le spui copiilor tăi, în doar câteva luni, tot ceea ce credeai că vei avea timp să le spui în zece ani. Înseamnă să te asiguri că totul este pregătit astfel încât să-i fie cât mai uşor posibil familiei tale. Înseamnă să-ţi iei la revedere.

Am trăit toată ziua cu acest diagnostic în minte. Totuşi, mai pe seară, am făcut o biopsie, adică doctorii mi-au băgat un endoscop pe gât, prin stomac şi intestine, mi-au băgat un ac în pancreas şi au scos câteva celule din tumoare. Eram sedat, dar soţia mea, care era acolo, mi-a spus că, în momentul în care s-au uitat la celule la microscop, doctorii au început să plângă, pentru că s-a dovedit că sufăr de o formă foarte rară de cancer pancreatic, care se vindecă prin operaţie. Am făcut operaţia, iar acum mă simt bine.

A fost momentul în care m-am aflat cel mai aproape de moarte şi sper să rămână aşa pentru următorii zeci de ani. Faptul că am trecut prin asta mă face să vă spun un lucru cu puţin mai multă siguranţă decât atunci când moartea era un doar concept.

Nimeni nu vrea să moară. Nici măcar oamenii care vor să ajungă în Rai nu vor să moară ca să ajungă acolo. Cu toate astea, moartea este destinaţia pe care o împărţim cu toţii. Nimeni nu a scăpat de ea. Şi aşa şi trebuie, pentru că Moartea este, foarte probabil, cea mai bună invenţie a Vieţii. Este agentul de schimbare a Vieţii. Ea îi “curăţă” pe cei bătrâni şi face loc pentru cei “noi”. Deocamdată, cei “noi” sunteţi voi, dar într-o zi, nu foarte îndepărtată de cea de azi, veţi deveni treptat cei “vechi” şi veţi fi “curăţaţi”. Îmi pare rău că sunt dramatic, dar cam aşa e.

Timpul vostru este limitat, aşa că nu-l irosiţi trăind în locul altcuiva. Nu fiţi prinşi în dogme, care înseamnă să trăiţi cu rezultatele gândirii altor oameni. Nu lăsaţi “zgomotul” creat de opiniile altora să vă distragă de la vocea voastră interioară. Şi, cel mai important, aveţi curajul să vă urmaţi inima şi intuiţia. Ele ştiu, cumva, ceea ce vreţi să deveniţi cu adevărat. Tot restul este secundar.

Când eram tânăr, exista o publicaţie uimitoare, numită “The Whole Earth Catalog” (Catalogul întregului Pământ), care era una dintre bibliile generaţiei mele. A fost creată de un tip pe nume Stewart Brand, aici în Menlo Park (n.r. aproape de Palo Alto, California), care a adus revista la viaţă cu ajutorul talentului său poetic. Asta se întâmpla prin anii ‘60, înainte să apară calculatoarele, aşa că totul era făcut cu ajutorul maşinilor de scris, al foarfecelor şi al camerelor foto polaroid. Revista era un fel de Google pe hârtie, 35 de ani înainte ca Google să apară. Era idealistă şi plină de “unelte” simple şi noţiuni extraordinare.

Stewart şi echipa lui au lansat câteva ediţii ale “The Whole Earth Catalog” şi, după ce revista şi-a urmat cursul, au lansat un ultim număr. Era mijlocul anilor ‘70 şi eu eram de vârsta voastră. Pe coperta patru a ultimului număr, era o fotografie cu un drum de ţară, la răsărit. Sub fotografie, erau cuvintele: “Rămâneţi Flămânzi. Rămâneţi Nebuni”. Era mesajul lor de rămas bun, înainte de a se închide. Mereu mi-am dorit acelaşi lucru pentru mine. Iar acum, când absolviţi şi o luaţi de la început, vă doresc asta şi vouă.

Rămâneţi Flămânzi. Rămâneţi Nebuni.

Vă mulţumesc foarte mult tuturor.

Sursa: http://www.gandul.info/international/testamentul-lui-steve-jobs-8842683

Jonny — Wed, 15 Dec 2010 08:53:04 +0000

Plugusorul, Sorcova, Steaua, Sorcova si multe altele, aici strofe, pentru cei mici si mari

Sarbatorile de iarna la romani

Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului Craciunului (15 noiembrie) si tin pana la Sfantul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada bogata in obiceiuri, diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada. Reperele mai importante sunt: Postul Craciunului, Craciunul, Anul Nou, Boboteaza si Sfantul Ioan. In functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera.
Postul Craciunului este, in felul sau, un paradox: un post de bucurie; desi in traditia crestina postul inseamna pocainta, asceza, intristare. Postul Craciunului insa inseamna toate acestea numai in masura in care simbolizeaza intunericul in care se afla lumea inainte de venirea Mantuitorului. Dar intrucat asteapta si prevesteste Nasterea lui Mesia, este un post de bucurie, un post usor, cu dezlegare la peste in fiecare sambata, duminica si sarbatoare mai importanta.
Caracteristice perioadei acestui post, in comunitatea romaneasca sunt pregatirile pentru marea sarbatoare a Craciunului (atat din punct de vedere gospodaresc, cat si din cel al obiceiurilor) si serbarea sarbatorilor crestine din aceasta perioada. Pentru comunitatea de pana la inceputul secolului al XX-lea, aceasta este perioada sezatorilor, intrucat, in noptile lungi de iarna, era vreme destula pentru lucrul de mana, dar si pentru distractii; aceasta era si perioada cand se cunoasteau flacaii cu fetele, pentru a se casatori, dupa Boboteaza. Dar datorita lipsei acelor nevoi economice si culturale, pentru societatea romaneasca de astazi, acele vremuri au ajuns doar o amintire.
In privinta sarbatorilor din post, ele debuteaza cu Filipii de toamna (cunoscuti si ca Cilipi, Hilipi sau Pilipi), serbati intre o zi si sapte zile, in perioada de 12-23 noiembrie. Ei se spune ca erau “un fel de spirite supreme ale lupilor, cel mai mare si cel mai rau fiind Filipul cel Schiop sau Godinetul Schiop”. In aceasta perioada femeile nu dadeau gunoiul afara, ci il strangeau dupa usa, nu impungeau cu acul, ca sa nu le ia lupul oile. Lipeau gura sobei ca sa se lege gura lupului, sau atarnau de lemnul cosului o secure, ca sa fie ferite de pagube. Se spunea ca cine tine Filipii isi apara casa de foc, de serpi, de strigoi si stricaciuni, dar mai ales de pagubele provocate de lupi.
In ziua de azi, printre femeile batrane, Filipii abia mai pastreaza amintirea sarbatoririi lor. E o sarbatoare populara, tinand mai mult de credinte vechi si de frica de sfinti.
Pe 21 noiembrie este o alta sarbatoare importanta, cunoscuta in popor sub numele de Ovidenie. Este vorba de Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, care a ramas vreme de 12 ani in Sfanta Sfintelor a templului iudaic, pentru ca apoi sa fie logodita cu dreptul Iosif. In popor se spune ca, in aceasta zi, cerurile se deschid si animalele vorbesc; se fac praznice pentru cei ce au suferit moarte napraznica.
Pe 4 decembrie se tine Sfanta Varvara (Barbara) izbavitoarea de otrava, de bube si pazitoarea lumii de Antihrist. Nu se oparesc rufe, nu se tese, nu se coase in aceasta zi. Copiii nu au voie sa manance boabe. Se spune ca mamele ii imbarbureaza pe copii (le ung fata cu miere, apoi ii spala cu apa in care au spalat icoana) .
Cu strasnicie se mai tine si Sfantul Spiridon, Facatorul de minuni (12 decembrie), fiind considerat tot un sfant periculos. Cumva acest tip de sarbatori (generate de frica si nu de cinstirea sfintilor) pare a nu fi tinut din motive crestine. Si totusi frica de Dumnezeu este considerata a fi inceputul intelepciunii. Alternativa crestina la frica ce-i determina pe romani sa tina o anumita sarbatoare este dragostea adevarata de Dumnezeu si de sfinti, despre care Sfantul Antonie cel Mare spune ca biruieste frica.

La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc.
Colindele, colindele de copii, urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cântecele de stea sunt câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.

Datini de Anul Nou / Spicul, cat trestia,
Cate bordeie, atatea obiceie

In sarbatorile de iarna, dupa obiceiurile de Craciun vin cele de Anul Nou. Fiecare tinut, aproape fiecare sat, are datini proprii, mostenite de veacuri, unde inovatiile nu-si gasesc decat arareori locul. Cum se spune in popor, cate bordeie, atatea obiceie. Predomina totusi cateva traditii intalnite in toate zonele mari ale tarii. Printre acestea se numara: Colindatul, Plugusorul, Vergelul, Calendarul, Semanatul, Sorcova si Vasilca. Am ales, de data aceasta, celebrul volum “Sarbatorile la romani” de Simion Florea Marian, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1994. Editia este ingrijita de Iordan Datcu.
Dans cu mastiAutorul este unul dintre cei mai importanti culegatori romani de folclor, care a inregistrat datinile noastre pe cand erau autentice si tinute cu sfintenie de popor.
Sursa: email

Moş Crăciun

Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
Pe la fete şi băieţi.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.
Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii, negreşit,
Moş Crăciun pribeag soseşte,
Niciodată n-a lipsit.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

Moş Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei să apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
Dac-aş şti că nu te duci.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.
************************************************************************

O brad frumos

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu eşti copacul credincios,
Ce frunza nu şi-o pierde,

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place.

Când o revăd sunt bucuros
Şi vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeata ţa îmi place.

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângâi şi mă faci voios
Şi mă-ntăreşti îndata.

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
***********************************************************************

Buna dimineata la Mos Ajun!

Buna dimineata la Mos Ajun!
Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati, ne dati?

Am venit si noi o data
La multi ani cu sanatate
Domnul sfant sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe!

Buna dimineata la Mos Ajun!
Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati, ne dati?
*************************************************************************

Florile dalbe

Ia sculati voi gazde mari,
Florile dalbe,
Ia sculati romani plugari,
Florile dalbe,
Ca va vin colindatori,
Florile dalbe,
Noaptea pe la cantatori,
Florile dalbe.

Nu va vin cu nici un rau,
Florile dalbe,
Ci v-aduc pe Dumnezeu,
Florile dalbe,
Dumnezeu Cel mititel,
Florile dalbe,
Mititel si-n fasetel,
Florile dalbe.

De la usa pan’ la masa,
Florile dalbe,
Fasa-i dalba de matasa,
Florile dalbe,
Cu scufie de bumbac,
Florile dalbe,
Moale sa-I fie la cap,
Florile dalbe.

Iar in fundul tichiutei,
Florile dalbe,
Este o piatra nestemata,
Florile dalbe,
Ce cuprinde lumea toata,
Florile dalbe,
Rusalim a treia parte,
Florile dalbe.

Busuioc verde pe masa,
Florile dalbe,
Ramai gazda sanatoasa,
Florile dalbe,
La multi ani cu sanatate,
Florile dalbe,
Domnul sa va dea de toate,
Florile dalbe.
*************************************************************************

Steaua sus rasare

Steaua sus rasare,
Ca o taina mare,
Steaua straluceste,
Magilor vesteste. – bis

Ca astazi Curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria,
Naste pe Mesia. – bis

Magii, cum zarira,
Steaua si pornira
Mergind dupa raza,
Pe Hristos sa-l vaza. – bis

Si daca pornira
Indata-l gasira,
La dinsul intrara
Si se inchinara. – bis

Cu daruri gatite,
Lui Hristos menite,
Luind fiecare
Bucurie mare – bis

Care bucurie
Si aici sa fie,
De la tinerete
Pin-la batrinete – bis

************************************************************************

Trei pastori

Trei pastori se intalnira,
Trei pastori se intalnira,
Raza soarelui, floarea soarelui
Si asa se sfatuira:

Haideti fratilor sa mergem,
Haideti fratilor sa mergem,
Raza soarelui, floarea soarelui
Floricele sa culegem.

Si sa facem o cununa,
Si sa facem o cununa,
Raza soarelui, floarea soarelui
S-o-mpletim cu voie buna.

Sa i-o ducem lui Hristos,
Sa i-o ducem lui Hristos,
Raza soarelui, floarea soarelui
Sa ne fie de folos.
************************************************************************

Sus la poarta Raiului

Sus la poarta Raiului
Poarta Raiului,
Paste turma Tatlui
Turma Tatalui,

Refren:
Linu-i lin si iarasi lin
Bate Vantul frunza-n lin
Lin si iarasi lin.

Dar la turma cine sta
Cine, cine sta,
Sta chiar Maica Precista
Maica Precista

Refren -

Langa ea un leganel
Da, un leganel,
Cu un copilas in el
Copilas in el

Refren -

Copilasul cand plangea
Puiul cand plangea,
Maica Sfanta-L legana
Maica-L legana

Refren –

Copilasul cand dormea
Puiul cand dormea,
Maica Sfanta lin canta,
Maica lin canta

Refren -
************************************************************************

Am plecat sa colindam

Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
Am plecat sa colindam
Domn, Domn sa-naltam
Cind gazdele nu-s acasa
Domn, Domn sa-naltam
Cind gazdele nu-s acasa
Domn, Domn sa-naltam.

Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
C-au plecat la vinatoare
Domn, Domn sa-naltam
Sa vineze caprioare
Domn, Domn sa-naltam
Sa vineze caprioare
Domn, Domn sa-naltam.
Domn, Domn sa-naltam

Domn, Domn sa-naltam
Caprioare n-au vinat
Domn, Domn sa-naltam
Si-au vinat un iepuras
Domn, Domn sa-naltam
Si-au vinat un iepuras
Domn, Domn sa-naltam.

Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
Sa faca din blana lui
Domn, Domn sa-naltam
Vesmint frumos Domnului
Domn, Domn sa-naltam
Vesmint frumos Domnului
Domn, Domn sa-naltam.
************************************************************************

Trei pastori

Trei pastori se intalnira,
Trei pastori se intalnira,
Raza soarelui, floarea soarelui,
Si asa se sfatuira:
Haideti fratilor sa mergem,
Haideti fratilor sa mergem,
Raza soarelui, floarea soarelui,
Floricele sa culegem.
Si sa facem o cununa,
Si sa facem o cununa,
Raza soarelui, floarea soarelui,
S-o-mpletim cu voie buna.
Si s-o ducem lui Hristos,
Si s-o ducem lui Hristos,
Raza soarelui, floarea soarelui,
Sa ne fie de folos.
*************************************************************************

Astazi S-a nascut Hristos

Astazi S-a nascut Hristos,
Mesia chip luminos,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

Mititel, infasetel,
In scutec de bumbacel,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

Vantul bate, nu-L razbate,
Neaua ninge, nu-L atinge,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

Si de-acum pana-n vecie,
Mila Domnului, sa fie,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

************************************************************************

O ce veste minunata

O, ce veste minunata!
In Viflaim ni s-arata,
Ca a nascut Prunc, din Duhul Sfant,
Fecioara curata.

Mergand Iosif cu Maria,
In Viflaim a se scrie,
Intr-un mic salas, langa oras,
A nascut pe Hristos.

Pe Fiul pe cel din vecie,
Ce l’a trimis Tatal mie,
Ea sa-l nasca, El sa creasca,
Sa ne mantuiasca.

Pastorii vazand o zare,
Din cer o lumina mare,
Ei fluierau, ingerii cantau,
Cu toti se bucurau.

************************************************************************

Steaua sus rasare

Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua Straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste.

Ca astazi curata
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia.

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-L vaza
Pe Hristos sa-L vaza.

Si daca pornira
Indata-L gasira
La dansul intrara
Si i se inchinara
Si i se inchinara.

Cu daruri gatite,
Lui Hristos menite,
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare.

Care bucurie
Si aici sa fie,
De la tinerete
Pan’ la batranete
Pan’ la batranete.
************************************************************************

Plugusorul

Pluguşorul copiilor este un obicei stăvechi agrar, legat de manifestările augurale ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze purtând bice (harapnice) din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintă succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului până la coptul colacilor.

Plugusorul
“Una dintre cele mai frumoase si mai vechi datini romanesti din seara Sfantului Vasile sau a Anului Nou este Plugusorul.
Voind a descrie aceasta datina frumoasa, trebuie sa incepem cu ceea ce ne spune despre dansa poetul nostru bucovinean, dl Vasile Bumbac.
Poporul roman – zice domnia sa -, ce se ocupa cu plugaritul si pastoritul, nu pretinde de la Anul Nou alte daruri decat un timp manos pentru camp si pentru vitele sale. De aici se explica si intampinarea ce-o face dansul acelui calator neostenit, din carele se urzesc veacurile, se urzeste vesnicia.
Romanii intampina Anul Nou cu mult alai, cu zurgatul clopotelelor, cu strigatul de “manati, mai!” si de “hai! ha!”, cu pocnetul bicelor, in scurt, cu simbolizarea aratului. Alte popoare ara si seamana numai primavara si toamna. Romanul ara si seamana chiar si in dricul iernii, ara in preseara si seamana in dimineata Anului Nou.
Frumoasa este aceasta veche datina romaneasca, care desemna cu colori atat de vii deprinderea principala a poporului nostru.
Am zis ca romanul ara chiar si in dricul iernii. Dar care roman face minunea aceasta suprafireasca? Au doara romanul barbat? Romanul serios? Ba nu! Ci romanul cel tanar, ca si anul ce soseste; inteleg cum ca pruncii ara si seamana in anul cel mai de o varsta cu dansii. Iar naintand cu timpul si varsta anului, sosind dricul primaverei si dricul toamnei, atunci ara si seamana romanul cel serios, romanul barbat ca si anul ce paseste spre capat.
Plugul romanului este purtat in genere de catre patru boi. Dara numai fruntasii satelor pot sa aiba cate patru boi, si prin urmare si plugul lor propriu. Satenii cei mijlocii au de comun numai cate doi boi; pentru aceea se insotesc cate doi vecini si-si ara dempreuna tarinile. Insotirea aceasta pentru scopul aratului se numeste cu un termin tecnic poporal simbrie, iara consotii respectivi se cheama simbriasi. Romanul, mai cu seama cel fruntas, este mandru de plugul sau, de boii sai, si de aceea anina un clopotel de tanjala plugului, ca sa atraga atentiunea trecatorilor. Dar si altfel iubeste romanul sa cante o doina, sa fluiere o hora, ti- nand plugul de coarne, sa produca alai pentru sine si pentru bourenii sai, caci mare este bucuria romanului cand soseste timpul aratului.”
Iata cum indatineaza romanul barbat a-si ara campiile sale: cu doine, cu hore, cu alai si mai totdauna cu voie buna.
Sa vorbim acum putin despre modul aratului din seara Anului Noi, adeca despreUrati, mai! Plugusor. Sa vedem cum ara romanul cel tanar in campia cea intinsa, incantatoare si manoasa a datinelor si reminiscentelor stramosesti. Baietii roma-nilor imiteaza pe parintii lor.
Cu cateva zile mai inainte de sosirea acestei sarbatori, isi cauta simbriasi pe la colegii lor vecini, se insotesc cate trei pana la sase insi laolalta, se ingrijesc de bice, harapnice, clopotele, pe unele locuri chiar si de o talanca in locul clopotelelor, apoi de cate o traista sanatoasa pentru incasarea castigului comun si in urma de un buhai.
Astfel pregatiti cu cele trebuincioase ii gaseste preseara Sfantului Vasile sau a Anului Nou.
Bicele si harapnicele le fac din fuior de canepa groase si mai adeseori cu pleasna de matasa, ca astfel, cand pocnesc, sa rasune mai tare si mai departe.
Buhaiul e un instrument compus dintr-o putinica sau cofa desarta, care le leaga la gura cu o piele dubita de oaie.
La mijlocul pielii anina o suvita de par de cal, care, fiind udata cu apa si trasa cand cu o mana, cand cu alta, produce o vibratiune ce seamana cu ragetul unui bou departat sau mai bine zicand cu al unui buhai, de unde se vede ca-i vine si numirea. De la acest instrument vine zicala romanilor din Bucovina: a umbla cu buhaiul, ceea ce insemneaza tot atata cat: a ura de Anul Nou. (…)
Sosind acuma seara Anului Nou, indata ce apuca a se intuneca, cei insotiti incep a umbla si a ura de la casa la casa. Cei mai guresi dintre acesti gingasi plugari reciteaza colinda aratului, stand aproape de fereastra casei, si o insotesc cu sunetul unui clopotel sau al unei talance sau si cu al fiarelor de plug. Dupa fiecare pasagiu se repeteste refrenul “manati, mai!” sau “manati, flacai!” sau “pocniti, copii!”, iar simbriasii, cari se insira in fata casei, departe unul de altul, ca sa nu se plesneasca cu bicele, raspund cu totii intr-un glas strigand: “Hai! Hai!” si plesnesc in acelasi moment voiniceste din bice.
Cel cu buhaiul se asaza in apropierea oratorului si, tragand necontenit cu mainile de suvita cea de par, o face sa rasune amarnic.
Alaturea cu acesta sta un alt simbrias cu o cofita de apa, in care cel ce trage buhaiul isi moaie din cand in cand degetele, ca asa coarda sa produca un sunet mai puternic si mai patrunzator.
Colinda sau urarea Plugusorului este foarte frumoasa, cuprinde in sine foarte multa poezie. Ea este intretesuta de icoane vii si rapitoare, icoane, precum le stie depinge numai poezia poporala” (…)
Sfarsind acum oratorul de urat, strange clopotelul, se retrage de langa fereastra unde a stat tot timpul urarii si atat el cat si ceilalti simbriasi, ceilalti consoti ai sai, dupa ce au mai pocnit de vreo cateva ori din bice, se duc cu totii si, postandu-se gramada dinaintea usii, asteapta cu nerabdare darurile din partea casenilor, carora le-au urat. Darurile ce le capata ei sunt aceleasi ce le capata si colindatorii de la Craciun: adeca colaci, nuci, mere, pere, bani etc.
Iar dupa ce au primit darurile si le-au inmanuat casierului comun pleaca fara intarziere la alta casa.
Astfel umbla plugarasii de la casa la casa pana spre miezul noptii, cand, impartind frateste intre sine toate darurile castigate si dorindu-si unul altuia noroc, multi ani si sanatate, se duce fiecare pe acasa.”

Plugusorul varianta 1

Aho, aho, ho, ho!
Mâine anul se’nnoieste
Plugusorul se porneste
Si începe a brãzda
Si la case a ura.

Iarna grea, omãtul mare
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug
Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvânteazã
Casa care o ureazã
Plugusor cu patru boi,
Plugusor mânat de noi.

Sus pe ceruri strãluceste
O stea mare ce vesteste
Cã se curmã de acum
Al nevoilor greu drum.

Asta-i steaua româneascã
A unirii si-a’nfratirii,
Stea de viatã, stea de spor,
Stea de bine’n viitor.

Anul Nou ne-aduce nouã
Timp mai bun si viata nouã.
N’o sã fim tot Moldoveni,
N’o sã mai fie Munteni,
N’o sã mai fim Basarabeni,
Ardeleni, Bucovineni;

Ci’ntr’o Tara Româneascã,
Libera si voiniceascã,
Noi si ei toti sã trãim;
Si cât lumea, vom trãi
Si’n tãrie vom spori!

Anul Nou o sã ne fie
Început de veselie;
Mari pe mici n’or prigoni,
Mici pe mari nu vor râvni.

În frãtie si dreptate,
Au sã fie legi lucrate;
Mâna noi cu toti ne-om da
Si’ntr’o horã vom juca.

Dumnezeu, care ne-ascultã,
Ne întinde hranã multã;
Si pãmântul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.
Mânati, mãi!

*************************************************************************

Plugusorul varianta 2

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu mânati,
Lângã boi v-alãturati
Si cuvântul mi-ascuttati:

S’a sculat mai an
Bãdica Traian
Si-a încãlecat
Pe-un cal învãtat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frâu de mãtasã,
Cât vita de groasã.

Si în scãri s’a ridicat,
Ca s’aleaga-un loc curat
De arat si semãnat.
Si’n curând s’a apucat,

Câmpul neted de arat,
În lungis
Si’n curmezis
S’a apucat într’o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
În coada cu dalbei,
În frunte tintatei.
Mânati flãcai: hãi, hãi!

Ziua toatã a lucrat,
Brazda neagrã a rãsturnat
Si prin brazde-a semãnat
Grâu mãrunt si grâu de varã,
Sã dea Domnul sã rãsarã.

Si când lucrul a sfârsit
Iatã, mare, s’a stârnit,
Un vânt mare pe pãmânt
Si ploi multe dupã vânt,

Pãmântul de-a rãcorit
Si sãmânta a’ncoltit
La lunã, la sãptãmânã
Îsi umplu cu aur mâna.

Si se duse ca sã vadã
De i-a dat Dumnezeu roadã
Si de-i grâul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Mânati flãcãi: hai, hai!

Traian iute s’a întors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nãzdrãvan,
Cum îi place lui Traian:

Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a’ncãlecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumpãrat
Ca sã facã seceri mari
Pentru secerãtori tari.
Si sã facã seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strâns fine si vecine
Si vreo trei babe bãtrâne,
Care stiu rândul la pâne;
Si pe câmp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamântului
In rãcoarea vântului.

Ei cu stânga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan înaintau
De pãrea cã înotau.
Mânati mãi: hãi, hãi!

Altii în urma lor legau
Si clãi mândre ridicau,
Apoi carele’ncãrcau
Si pe toate le cãrau
În capul pãmântului,
În bãtaia vântului.

Arie pe loc faceau
Si grâul îl treerau;
Harabale încãrcau
Si la moarã le porneau.

Si turnau deasupra’n cos
Grâu mãruntel de cel ros,
De sub piatrã în covatã
Curgea fãina curatã.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se înturna.

Iarã mândra jupâneasã
Auzea tocmai din casã
Chiotul flãcãilor
Scârtâitul carelor.
Mânati mãi: hãi, hãi!

În cãmarã ea mergea
Si din cui îsi alegea
Sita mare si cam deasã
Tot ca pânza de mãtasã

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pâne plãmãdea
Si-o lãsa pânã dospea;

Colacei cã învârtea
Pe lopata mi-i culca
Si’n cuptor mi-i arunca;
Apoi iarã cu lopata,
Rumeni îi scotea si… gata!

Atunci ea’mpãrtea vreo cinci,
La flãcãii cei voinici
Si’mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Mânati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mândre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sã vã fie casa, casã;
Sã vã fie masa, masã;
Tot cu mesele întinse
Si fãcliile aprinse.
Si la anul sã trãiti,
Sã vã gãsim înfloriti,

Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogatã
De toate’ndestulatã.
Aho, aho!
************************************************************************

Plugusor de exilat

Aho! Românilor frati,
nu aveti ce sã mânati!

N’aveti vite sã’njugati
nici sã beti, nici sã mâncati,
nici vi-i dorul sã cântati
Plugusorul sã-l urati!

Nu vã arde focu’n vatrã,
câinii prin ogrãzi, nu latrã
si cuptorul gol, rãmâne
gurã neagrã, fãrã pâne.

Prin cotloane, sparte oale,
plâng de dorul de sarmale;
doagele de buti, cu jind,
n’aud vinul gâlgâind,
prispa casei se destramã
fãrã izul de pastramã,
vântul bate, gardul cade,
relele vã curg cascade,
semne tot mai pesimiste
de siberii comuniste.
Vãleu mãi! Hãi, hãi!

Rodul tãu, bade Ioane
si-al tãu Radule si Stane,
putrezit de-o varã’ntreagã
n’a fost cine sã-l culeagã
si ogorul vostru, vi-l
radiazã Cernobil.
Fructe’n pomi, struguri pe-arac
rãspândesc rusescul rac
si copiii, pân’ sã vie
sunt de cancer, ranã vie!
Rãu e mãi! Hãi, hãi!

Tot dezastrul ãsta, bine,
îl stiti voi de unde vine:
Pacoste pe pacoste
v’a secat de dragoste
stãpânirea cea neroadã
fãrã cap si fãrã coadã.

Ca si când Fanarul tot
s’a chircit într’un netot,
bâlbâitul ucenic
care n’a ‘nvãtat nimic
decât turca pe maidane
si sã frângã la ciolane –
Mare’n rele, mic de stat,
a ajuns supra’mpãrat
peste biata Românie!
Stie tot poporul, stie,
de ce-i poate pielea lui
ucenicul dracului!
Auziti cu totii mãi! Hãi, hãi!
El ca el, dar mi-te ea,
ochi de broascã, cucuvea,
scorpie si vrãjitoare,
arz-o rãul unde-o doare,
cã nu-i vreme de urat
ci mai mult de blestemat!
Piarã mãi! Hãi, hãi!

Vi se trage, frati Români,
rãul tot dela pãgâni,
când cu una, ba cu alta,
v’au vândut tara la Yalta!

Asteptat-ati, sunt zeci anii,
sã vie Americanii
ba pe ape, ba din cer,
si pe arsiti si pe ger.
Apele nu s’au clinitit
si prin aer n’au venit!

Dar acum bade Ioane
si tu Radule si Stane,
si tu Gheorghe si Vasile,
dacã vreti sã aveti zile:
fãrã cizmã muscãleascã,
fiii liberi sã trãiascã,
s’apucati din nou zidiri
de scoli si de mânãstiri,
de cãmine si pãtule,
s’aveti satele sãtule,
bob în vii, rod pe ogoare,
Tara, sã vã fie soare,
dezgropati-vã istorii
de prin tarini si podgorii!
liberati-vã de fricã!
Anul care se ridicã
de cum vor cânta cocosii,
e Apusul stelei rosii!
Auzitu-m’ati flãcãi! Hãi, hãi!

Sã’nfloriti Români, ca merii
pe sub stelele puzderii!
Visul sã vã creascã’nalt
pânã’n cerul celãlalt,
unde îngeri de safir
închid rãnile cu mir!
S’aveti casele bogate,
masa plinã cu bucate,
slujbele sã aibe har,
hora’n sat sã’nceapã iar!

Iar la anul sã venim
sãnãtosi sã vã gãsim,
vindecati în veacul trist,
de cosmarul comunist…
Asa este mãi flãcãi! Hãi, hãi!

************************************************************************
Steaua

Obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul ritual este alcătuit dintr-un băţ sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar gazdelor li se adresează urări de bun augur, invocându-se sănătatea, belşugul şi prosperitatea.
De obicei, cei care merg cu steaua sunt copii în vârstă de 7 – 14 ani. Acest obicei are conotaţii religioase referitoare la naşterea Domnului.

Steaua

Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua luminează
Şi adeverează,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte
Că astăzi curata,
Preanevinovata
Fecioara Maria,
Naşte pe Messia
In ţara vestită
Bethleem numită.
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază.
Şi dacă sosiră,
Îndată-l găsiră,
La Dânsul intrară
Şi se închinară
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite,
Luând fiecare,
Bucurie mare.
Care bucurie
Şi la noi să fie
De la tinereţe
Pân’la bătrâneţe.

************************************************************************

Badica traian

Aho, aho!
Bunã seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu’ Vasile
Sã vã fie la toti de bine.

Si nouã de folos
C’am ajuns sanatosi!
Stati baieti si nu urati
Sama bine sã luati!

Si de acu, flãcãi, urati,
Zurgãlãi si clopotei
Ceala roatã, mãi flãcãi!
Mâine anul se’noieste
Plugusorul se porneste,
Plugusorul fãr’ de boi,
Plugusorul tras de noi.
Inc’o roatã, mãi flãcãi!
Hãi, hãi!

S’a sculat mai an
Bãdica Traian
Si-a’ncãlecat
Pe-un cal învãtat
Cu nume de Graur,
Cu saua de aur,
Cu frâu de mãtase
Cât vita de groasã.

El în scãri s’a ridicat,
Peste câmpuri s’a uitat
Ca s’aleaga un loc curat
De arat, de semãnat.

S’a apucat într’o joi
Cu plug cu doisprezece boi.
Boi boureni
În frunte tintatei,
Mânati flãcãi!
Hãi, hãi!

Si ara joi vãile,
Vineri coastele,
Sâmbãta apele.
Si s’o oprit plugul
Într’un os de râmã
S’a fãcut farâmã.
Si nu s’a gãsit nimeni
Sã-l dreagã
Decât feciorul Cãldãrarului
Din fundul iadului.

Bune pluguri mai fãcea!
Zurgãlãi si clopotei,
Strigati ceala mãi flãcãi!
Pâna la sãptãmâna
Si-a umplut cu aur mâna
Si se duse ca sã vadã
De i-a dat pãmântul roadã
Si de-i grâul rãsãrit.

Jupânul gazdã s’a-plecat,
Douã spice a apucat,
În naframã le-a legat,
La jupâneasa gazdã le-a aruncat.

Casa de s’a luminat
Si gloata s’a bucurat.
Dar jupânul gazda tare s’a întristat.
Mãi femeie, mãi femeie,
Grâul nostru o sa pieie!

Taci, bãrbate, blestemate,
Sui pe vatrã si-ti dau lapte,
Si-o vãrgutã
Ca sa te aperi de mâtã!
Zurgãlãi si clopotei,
Ceala roatã, mãi flãcãi!
Si ne-om duce la târg
La Bârlãdel.
Si-om lua noua oca de fier
Si vom face seceri mari
Pentru secerãtori tari.
Si seceri mititele pentru fete tinerele,
Sã-ti fie drag de ele.

Iar una cârnâ, bocârnã
Ca o babã bãtrânã
Tare cu dreapta trãgea
Cu stânga polog fãcea
Din polog snop,
Din snop claie,
Pânã la cea fatã de arie.

Douãsprezece iepe sirepe,
Care cu picioarele treierã,
Cu nãrile vânturã,
Cu urechea în sac turna
Si la flãcãi cãus nu le mai trebuia.
Stati baieti si nu urati,
Sama bine sã luati,
Si de-acu, flãcai, urati!
Zurgãlãi si clopotei,
Ceala roatã, mãi flãcãi.

Si-a încãrcat douasprezece cara mocãnesti
Si s’a dus la moarã la Ibãnesti.
S’am zis: Mãi frate,
Nu te duce la moara la Ibãnesti,
Du-te la moarã la Hârlau,
Unde am mãcinat si eu.
Si mai bine si mai rau.
Zurgãlãi si clopotei,
Ceala roata, mãi flãcãi!

Da’ si hoata cea de moarã
Când vãzu atâtea carã
Încãrcate cu povarã,
Puse coada pe spinare
Si plecã la lunca mare
Lunca mare frunzã n’are,
Lunca mica frunza-i picã,
Sai voinice si-o ridicã!

Dar morarul mester bun
Lua un ciocan,
Dãdu deodata cioc,
Dãdu o data boc
Si-i mai trage una’n sale
Si-o aseazã pe masele;
Si-i mai trage una’n splinã
Si-o aseaza pe fãinã!
Clopotei si zurgalai
Strigati ceala, mai flacai!

Si-a trimis o gaina
Sa vada, curge faina?
Si-a trimis si un cucos
Sa vada mai este în cos?
Nu curgea faina,
Curgea aur si margaritar
În curtile dumneavoastra, boieri mari.
Zurgalai si clopotei
Ceala roata, mai flacai!

Un colac mare rotat
Pe roate mari masurat
De sapte merte si-un mertic.
Si daca l-a scos în tinda,
L-a scos cu tot cu grinda,
Îl întorceau doisprezece cu parii.

Când om mai veni la anul
Sa va gasim îmbobociti
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata,
De toate îmbelsugata!
Busuioc verde pe masã
Ramâi, gazda, sanatoasã!
La anul si la multi ani!

************************************************************************

SEARA LUI SFÂNTU’ VASILE

Aho, ho, hooo!
Seara lui Sfântu’ Vasile
Sã vã fie gospodari de bine
Si nouã de folos
Cã suntem plugari de jos.

O’nsãrat, o’nourat
Noi plugari ne-am adunat
De prin dealuri, de prin vãi
Tot plugari de alde noi.

Si ne-am luat cu ist clopotel bãltat
Sã stârnim câinii din sat
C’asa-i de la Dumnezeu sfântu’lãsat.
Nu-i de la noi începutul
Si nici la noi nu-i sfârsitul,
Asa-i de când lumea si pãmântul.

Iar voi, plugãrasi fârtati,
Stati putin si nu mânati
În zãbrele vã rãzãmati
Pistoalele vi le’ncãrcati
De opinci vã grijiti,
Harapnicele vi le pregãtiti
Ca sã mergem la arat
La mãrul rotat în dealul Coraliului
Unde-i locul grâului.

La mãrul rotat.
Iar sub mãr cine-i culcat?
Îi Gruian si cu Novac,
Si Gruian mereu spunea
Cã’n Tarigrad ar pleca.

Iar Novac îi rãspundea:
Mãi Gruiene, mai voinice
Tu’n Tarigrad nu te duce
Cã cine-a ascultat de mine
Dumnezeu i-a dat mult bine.

Si pe cal încãleca
Tot în fuga calului
Pân’la capul dealului.
Acolo descaleca
Vin, cu vadra, cã striga!
Mãcar vreo douã, trei zile
Sã stea vadra lânga mine.

Crâsmãrita-i mititicã
Dar putin cam frumusicã
Cu tâtele boureie
Cu buzele subtirele,

Cu tulpanul visiniu
Nu ne-o mai spuneti, c’o stiu!
Strâmtã’n sale, largã’n stâni
Drãgãlasã la ciobani.
La ciobani face cu mâna
La flãcãi stinge lumina,
Alde noi, umplem grãdina.
Cu ciubote se’ncalta
La’mparatul c’alerga.
Împãratul de-o videa
De departe mi-o’ntreba:
Ce-i Anita, crâsmarita
La ce vii asa’nfocata
Cum n-ai venit niciodatã?
Înaltate împarate
Ieri când soarele-apunea
Au intrat în crâsma mea
Trei voinici ardelenesti
Cu papuci galbeni turcesti.
Este-acel maimariuliu
Tot cu barba brâuliu
Cu musteata spic de grâu.

Are-o cãciulitã’n cap
De cincizeci de piei de tap
Ca cincizeci mai trebuie
La urechi tot n’ajunge.

Iar acel mai mijlociu
Tot cu barba brâuliu
Cu musteata spic de grâu.
Are-un minteanas pe trup
Din cincizeci de piei de lup
Cã cincizeci mai trebuie
La genunchi tot n’ajunge.
Iarã acel mai micutiu
Bat ochii sprâncenele
Si pãrul calcâiele,
Cu musteata ca la rac
De si-o’noada dupã cap.

Da hodiniti, boieri mari, hodiniti
Dã de-afarã nu gânditi
Ca-s plugarii necãjiti
Si plugarii cer mâncare
Boii cã ne tin parale.
Boii de la roate
I-am furat azi-noapte
Boii din prigol
I-am scos din ocol.
Ia mai roatã mãi, hããi, hããi!

*************************************************************************

ANUL NOU

Din ciresul vesniciei
S’a mai scuturat o floare
Dupã ce-a visat sub lunã
Dupã ce-a surîs sub soare.
Si’n clipita’n care floarea
A cãzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s’au frânt!
Dar în locul celei duse,
Altã floare vine acum,
Sufletul sã ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Si cum primãvara codrul
Muguri mii desface’n rouã,
Floarea nouã ne aduce
Muguri de nãdejde nouã.
Imbracati al vostru suflet
In vesmânt de sãrbãtoare
Si primiti cu imn de slavã
Noua vesniciei floare.
Iar dacã’ntre voi iubirea
Va cânta fãrã sã plângã,
Nici un vis n’o fi himerã,
Nici un dor n’o sã se frângã.

************************************************************************

Sorcova Varianta 1

Sorcova,
Vesela,
Sã traiti,
Sã ‘mbãtrâniti
Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul primãverii;
Ca vita de vie
La Sfânta Marie.
Anul Nou ce vine,
Cu zile senine
Si cu sãnãtate
Si cu spor la toate
La anul si la multi ani!

************************************************************************

Sorcova varianta 2

Sorcova
Vesela,
Sa traiti
Sã ‘mbãtrâniti,
Ca un mãr,
Ca un pãr,
Ca un fir
De trandafir.
Câte pietricele
Atâtea mielusele;
Câti bolovani
Atâtia cârlani;
Câte cuie sunt pe casã,
Atâtia galbeni pe masã.

************************************************************************

Sorcova varianta 3

Sorcova,
Vesela,
Sã traiti,
Sã ‘mbãtrâniti,
Ca un mãr,
Ca un pãr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sãgeata,
Tare ca fîeru’,
Iute ca otelu’,
La anu’ si la multi ani!

Jonny — Thu, 02 Dec 2010 10:09:49 +0000

15 lucuri de facut ca sa fii mai destept
Nu toti ne nastem cu aceeasi inteligenta, insa am putea obtine performante prin exercitiu, alimentatie, somn si sport.

Cateva informatii despre… inteligenta

Specialistii sustin ca inteligenta se mosteneste, insa nu direct proportional cu inteligenta parintilor, ci dupa o regula a regresiei la medie. Spre exemplu din oameni simpli se nasc copii mai inteligenti, IQ-ul tinzand la cel al mediei populatiei (dar de obicei se afla sub medie), iar din persoane cu multe studii si activitate cerebrala intensa se nasc copii cu capacitati mai slabe, deasemenea tinzand la media care este inferioara inteligentei parintilor (dar se afla deasupra mediei). Insa sunt oameni care ajung sa aiba capacitati intelectuale deavarsite indiferent de inteligenta mostenita si aceasta se face prin exercitiu, prin invatarea inca din gradinita si prin supunerea la diverse tipuri de exercitii de inteligenta inca din primii ani de scoala. Copiii care obisnuiesc sa invete ajung adulti cu o minte agera!

1. Invata in fiecare zi ceva si lucreaza un exercitiu de matematica, un rebus sau sudoku, in ideea de a face un exercitiu de logica in functie de vartsa pe care o ai. Citeste in fiecare zi macar cateva pagini.

2. Incerca sa retii toate experientele din cadrul unei zile, chiar daca pe moment consideri ca nu te intereseaza. Retine strazile pe unde mergi, magazinele pe care le vezi, cu alte cuvinte detaliile. Astfel iti cresti atat capacitatea de memorare, devenind ca un instinct, cat si spiritul de observatie. O sa ti se para poate ciudat la inceput, dar vei constata ca dupa un timp chiar si cele mai neinsemnate lucuri pe care le-ai retinut iti vor fi de ajutor.

3. Aeriseste des incaperea in care muncesti sau inveti. Cu oxigen suficient vei avea un randament intelectual mai bun. Insuficienta oxigenului iti va crea o stare de oboseala si somnolenta.

4. Lucreaza sau invata cu multa lumina. Corpul nostru este proiectat astfel incat la lumina zilei, mai ales cand este soare afara, sa secrete anumite substante de activare cerebrala, astfel randamentul intelectual creste considerabil. Ati observat ca atunci cand apare soarele simtiti o binedispunere?

5. Identificarea “orei de varf” a creierului, astfel specialistii afirma ca dimineata creierul batranilor functioneaza la cote maxime, pe cand cel al tinerilor functioneaza cel mai bine dupa-amiaza. Indicat sau mai bine zis obligatoriu este sa nu va invatati creierul sa lucreze la capacitati maximale atunci cand ar trebui sa dormiti, adica intre orele 22:00 si 6-7 dimineata. Aceasta atitudine are efecte inverse, de scadere a capacitatilor intelectuale prin perturbarea ritmului hormonal circadian si nictemeral.

6. Dansul. Dansul reprezinta o adevarata provocare pentru creier, activand muschi pe care poate nici nu stiati ca-i aveti si activand maximal functiile motrice, de coordonare si asociindu-le cu gandirea si perceptia ritmului. Totodata se dezvolta si capacitatile teatrale, mimica etc.

7. Aromaterapia. Invatarea este un proces complex iar unele mirosuri activeaza creierul, ca vanilia, santalul sau aromele de citrice.

8. Invata sa asculti. In felul acesta nu doar aflii alte pareri, dar iti educi rabdarea si iti sporesti capacitatile psihologice de a intelege oamenii si de a empatiza, cu alte cuvinte capeti ceva si din acea inteligenta emotionala.

9. Incearca sa inveti sau sa-ti desfasori activitatea ascultand in surdina muzica (in special clasica se recomanda). In felul acesta anumite ritmuri “invatate” iti vor activa automat creierul si totodata capeti capacitati de focalizare a atentiei si de concentrare mai mari.

10. “Raportul de seara”. Specialistii recomanda ca inainte de culcare sa “treci in revista” toate amintirile din timpul zilei respective, in felul acesta tensiunile acumulate in subconstient pot fi descarcate prin vise, dar totodata se “sedimenteaza” noile cunostinte in memoria de lunga durata.

11. Fa sport! Sportul iti creste volumul sanguin, oxigeneaza si revigoreaza creierul si mai ales elimina stresul! Este ideal ca in perioadele de suprasolicitare intelectuala sa aveti un program de sport in care sa introduceti si mersul in aer liber sau alergarea.

12. Neurobica – exercitii efectuate numai prin simturi. Spre exemplu imbracatul pe intuneric, spalarea pe dinti cu cealalta mana decat de obicei, schimbarea drumului spre casa (de exemplu va propuneti sa cumparati ceva), mutati cosul de gunoi de la serviciu etc. In felul acesta evitati automatismul creierului, acesta avand mereu stimulari si in felul acesta va cresteti foarte mult capacitatea de adaptare la schimbari. Creierul invata ceea ce de obicei faceti la fel, ca de exemplu drumul spre serviciu, astfel nici nu va dati seama cum ati ajuns. De aceea se aleg aceste mici schimbari in viata si incercarea efectuarii unor lucruri contrar obisnuintei noastre.

13. Alimentatia sanatoasa – mancati zilnic fructe si legume si beti suficiente lichide, printre care si o cana cu lapte. Aceste alimente activeaza creierul, la fel si cerealele integrale. Incercati sa aveti un regim de hrana sanatos.

14. Somnul – odihneste-te intre orele 22:00 si 6:00 dimineata, este foarte util ca ritmul nictemeral si circadian al sistemului endocrin sa fie indeplinit. Deasemenea evita sa dormi pe lumina sau cu diversi stimuli, cum ar fi cu televizorul aprins sau lumina aprinsa, caci te impiedica sa te odihnesti corespunzator. Este recomandat sa porti ochelari de noapte pentru un somn sanatos sau sa ai draperii groase la geam, impiedicand astfel lumina de afara sa patrunda in camera.

15. Interactiunea cu alte persoane. Este foarte importanta socializarea, incerca sa nu te feresti de acest aspect, vei invata foarte multe din interactiunile cu oamenii si totodata te va ajuta probabil in cariera ta.

Sursa: email

Afla caracteristicile zodiei tale

Jonny — Mon, 20 Sep 2010 08:34:13 +0000

12 motive pentru a fi BERBEC :

1. Primul motiv pentru care esti un Berbec :
2. Niciodata nu te plictisesti.
3. Opiniile sunt intotdeauna prezente.
4. Ai realizat mari lucrari de pionierat.
5. Motto-ul tau : Aventurierii suntem noi.
6. Iti place mancarea gen fast – food.
7. Te inalti ( te ridici ) inainte de a privi.
8. Pasional, pasional, pasional…
9. Intotdeauna vrei sa fi primul in ceea ce faci.
10. Oh ! Temperamentul tau.
11. Ai gusturi indraznete.
12. Open mind : Nu cu ochii se poate vedea in intuneric.

12 motive pentru a fi TAUR :

1. Primul motiv : Renuntarea iti este un concept strain.
2. Motto-ul tau: Mai bine te lupti decat sa intorci spatele.
3 .Vei manca orice.
4. Niciodata nu vei primi premiul pentru « tactica » .
5. Muncesti prea mult.
6. Iti place incaltamintea practica.
7. Noi stim (toata lumea stie) ca o vei face (vei duce proiectul la bun sfarsit).
8. Esti, oh, atat de romantic…
9. …si atat de sociabil.
10. Pentru mintea ta iscoditoare, nu exista taine.
11. Iti place sa te asociezi cu parteneri puternici.
12. Open mind : Atunci cand o usa se inchide, se deschide alta.

12 motive pentru a fi GEAMAN :

1. Esti maret la multiple sarcini.
2. Vorbesti, vorbesti, vorbesti…
3. Iti plac lucrurile noi.
4. Motto-ul tau : Cred orice, atata timp cat iubesc.
5. Nimeni nu te intelege (esti un neinteles) .
6. Nu esti confuz cand vine vorba de dovezi.
7. Faci prietenii solide.
8. Esti cu adevarat amuzant.
9. Niciodata nu furi.
10 . Etalezi o spontanietate care iti amplifica naturaletea.
11. Esti pe aceeasi frecventa cu ritmurile societatii.
12. Open mind : Fantezia nu este decat inceputul.

12 motive pentru a fi RAC :

1. Exerciti o atractie mistica.
2. Nu poti ascunde ceea ce gandesti.
3. Iti place sa stai acasa.
4. Adori mancarea buna (sanatoasa) .
5. Consideri ca ti se ranesc cu usurinta sentimentele.
6. Motto-ul tau : Amprentele digitale si fulgii de zapada nu sunt singurele elemente caracterizate prin unicitate absoluta.
7. Te comporti ca o closca cu puii ei.
8. Te gandesti ca esti intr-o continua distractie.
9. Iti place sa ii indestulezi pe oameni, sa-i hranesti.
10. Lasa-ma sa-ti plang pe umar !
11. Nimeni nu iti poate impune o idee sau o atitudine.
12. Open mind : Si a trai este un act de creatie.

12 motive pentru a fi Leu :

1. Niciodata nu vei fi un las, un om slab.
2. Mereu, gata de drum.
3. Motto-ul tau : Sunt cel mai bun !
4. Un asa magnetism animalic…mai rar.
5. Te poti plange cu voce tare.
6. Iti place ca oamenii sa depinda de tine.
7. Nascut actor – ai actoria in sange.
8. Intotdeauna distractiv sa-l ai in preajma.
9. Legaturi pline de semnificatii.
10. Charisma si hotarare de a izbandi
11. Te implici fara rezerve in ceea ce faci.
12. Open mind : Un copac are multe ramuri si frunze , dar o singura tulpina.

12 motive pentru a fi Fecioara :

1. Expert in folosirea cuvintelor.
2. Motto-ul tau : Realizarea cea mai mare a unei persoane cu adevarat ambitioase poate fi simpla amabilitate.
3. Faci cele mai pertinente recenzii critice.
4. Atat de elegant si curat.
5. Mentii standardele altora la cote inalte.
6. Potrivit pentru a fi un mare comediant.
7. Esti foarte bun in a-ti ascunde emotiile.
8. Model de constrangere excesiva.
9. Sincer si real.
10. Complet concentrat asupra obiectivelor.
11. Detaliile sunt viata ta.
12. Open mind : Nu intotdeauna calea cea mai grea este si cea mai buna.

12 motive pentru a fi Balanta :

1. Vrei ca toata lumea sa fie fericita.
2. Motto-ul tau : Am gust in toate.
3. Nu ai idei sau prejudecati preconcepute.
4. Oh, atat de iubitor.
5. Iti place sa fii drept.
6. Super sensibil.
7. O furtuna a mintii, dar de lux.
8. Urasti sa iei o decizie.
9. In continuu iti redecorezi casa.
10. Mare amator de senzational.
11. Iti cunosti bine limitele.
12. Open mind : Toti muncim pentru Dumnezeu. Este un patron dur si salariul nu-i intotdeauna grozav, dar exista destule rasplati.

12 motive pentru a fi Scorpion :

1. Nu are frica.
2. Oh, atat de misterios.
3. Vrea ceea ce tu nu poti avea.
4. Motto-ul tau : Lasa-ma in pace !
5. Un ganditor atat de profund.
6. Esti un spirit fara granite.
7. Ai o limba cam ascutita.
8. Oare iti dai seama cat de rebel esti ?
9. Cercetezi vietile altora cu ochi critici si precisi.
10. Acorzi o mare insemnatate bunului simt.
11. Personaj care modifica actiunea piesei.
12. Open mind : Sa pierzi cu eleganta poate fi o victorie importanta.

12 motive pentru a fi un Sagetator :

1. Esti o ratusca norocoasa.
2. Motto-ul tau : Media mea este buna, pe bune! Vorbesc serios!
3. Vei calatori oriunde pentru orice.
4. Viata de petreceri.
5. Bun simt al umorului.
6. Iti plac prietenii tai la nebunie.
7. Mai multa rabdare decat o stanca.
8. Nu suporti sa ti se puna pumnul in gura.
9. Fa un eveniment olimpic decat sa fi un antrenor de pampalai.
10. Extrem de competitiv.
11. Momentul cel mai important – Prezentul.
12. Open mind : Simplele realitati ale vietii cotidiene au o legatura importanta cu lumea idealurilor marete.

12 motive pentru a fi un Capricorn :

1. Muncesti cu inteligenta nu cu greutate.
2. Timpul este intodeauna de partea ta.
3. Motto-ul tau : Prefer sa lupt decat sa ma schimb.
4. O asa clasa…mai rar.
5. Tie iti pasa ceea ce altii gandesc.
6. Ca iepurasul cu baterii energizer – continui sa functionezi la nesfarsit.
7. Intuitia nu te inseala.
8. Arme puternice – inteligenta si ironia.
9. Stii sa improvizezi.
10. Nu iti place sa faci « valuri » .
11. Flexibil in codul moral.
12. Open mind : Emotiile pot fi calmate cu ajutorul respiratiei.

12 motive pentru a fi un Varsator :

1. Rareori incerci sa faci ceva la care stii ca nu te pricepi.
2. Motto-ul tau : Informatia inseamna Putere.
3. Atat de independent.
4. Imprevizibil total.
5. Fascinat de tot ce il inconjoara.
6. Dornic sa salveze lumea.
7. Nu ii pasa ceea ce cred ceilalti.
8. Pastreaza optiunile deschise.
9. Un nonconformist notoriu.
10. Individualist in alegerile pe care le faci.
11. Iti plac delicatesele neobisnuite.
12. Open mind : Lumea necunoscutului trebuie intotdeauna respectata.

12 motive pentru a fi un Peste :

1. Un farmec si o imaginatie atragatoare.
2. Niciodata nu arunca nimic…
3. Motto-ul tau : In cotidian, exista miracole ce se repeta mereu.
4. Atat de retras, pustnic…
5. Intotdeauna meriti mai bun, mai bine.
6. Compasiv si generos.
7. Nici pe departe usor de determinat.
8. Poate fi foarte la obiect.
9. Inclinat spre conceptualizare.
10. Supraincarcat cu enormitatea universului.
11. Emotii profunde si sensibile.
12. Open mind : Precautia nu trebuie confundata in mod gresit cu lasitatea.

Sursa: email

50 de informatii

Jonny — Fri, 30 Jul 2010 07:37:46 +0000

Credeai ca te cunosti atat de bine incat secretele corpului tau, pur si simplu, nu mai exista pentru tine?
Ei bine, vei fi surprins sa afli cat de putine lucruri cunosti, de fapt, despre propria ta persoana.
Citeste cele 50 de informatii de mai jos si verifica-ti singur cunostintele generale.
Vei afla, cu siguranta, ca trupul tau este un univers despre care nici macar nu iti imaginai ca poate exista.

o Oamenii sunt singurele animale capabile sa traseze o linie dreapta.
o ADN-ul unui om contine 80.000 de gene.
o Asa cum amprentele digitale sunt unice, amprenta limbii fiecarei persoane este diferita fata de celelalte.
o Un adult are mai putine oase in organism decat un copil. Ne incepem viata cu 350 de oase dar, pentru ca anumite oase se unesc in timpul cresterii, la maturitate mai avem doar 206.
o Chiar daca nu este la fel de sensibil precum cel al unui caine, nasul uman poate percepe pana la 50.000 de mirosuri diferite.
o Acizii digestivi prezenti in stomacul uman sunt atat de puternici incat pot dizolva zincul si coroda otelul. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrica a stomacului se innoiesc la maxim 3-4 zile, nelasand timp acizilor sa le dizolve.
o Un plaman uman contine peste 300.000 de milioane de vase capilare. Daca aceasta ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe o distanta de 2400 de kilometri.
o Testiculele unui barbat produc 10 milioane de spermatozoizi in fiecare zi – suficent cat acesta sa poata repopula planeta in doar sase luni.
o Oasele umane sunt le fel de rezistente precum granitul. Un os de marimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de 9 tone – de patru ori mai mult decat poate suporta betonul.
o Cel mai mare organ al corpului uman este pielea. Ea poate acoperi, in cazul unui adult, o suprafata de 1,9 metri patrati. De asemenea, in timpul vietii unui om, acesta pierde pana la 18 kilograme de piele moarta.
o Cand doarme, un om creste in medie cu 8 milimetri, pentru ca dimineata sa revina la inaltimea initiala. Motivul este simplu… forta gravitationala care actioneaza asupra cartilagiilor.
o Un om consuma, in medie, 50 de tone de mancare si bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vietii.
o Muschii unui ochi se misca de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce inseamna acest lucru, ganditi-va ca echivalentul unui asemenea efort pentru muschii picioarelor inseamna un traseu de 80 de kilometri in fiecare zi.
o In 30 de minute, corpul uman degaja suficienta caldura incat sa poate fierbe 3,5 litri de apa.
o O picatura de sange are nevoie de numai 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului uman.
o Ochiul uman percepe doar 90% dintre informatiile pe care le primeste.
o Ovarele contin aproximativ jumatate de milion de ovule. Cu toate acestea, doar 400 dintre ele vor avea ocazia de a da nastere unei noi vieti.
o Fiecare centimetru patrat de piele contine cel putin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt inofensive.
o Numai picioarele contin peste 500.000 de glande sudoripare, glande care pot elimina pana la jumate de litru de transpiratie pe zi.
o Viteza cu care aerul este eliminat in timpul unui stranut este de cel putin 160 de kilometri pe ora.
o In timpul unei vieti, un om poate produce pana la 24.000 de litri de saliva, suficient cat pentru a umple doua piscine olimpice.
o Un om poate rezista pana la 40 de zile fara mancare, 6 zile fara apa si 6 minute fara aer. De asemenea, el nu poate rezista, in mod normal, fara sa doarma mai mult de 11 zile.
o Capul unui copil cantareste cat un sfert din greutatea corpului acestuia. La maturitate, capul reprezinta doar a opta parte din greutatea trupului.
o Unghiile de la degetele mainilor cresc, in medie, de sase ori mai repede decat cele ale picioarelor.
o Aproximativ 50.000 de celule din corpul tau au murit si au fost inlocuite chiar in timp ce citesti acest articol. Scheletul tau este unul nou la fiecare trei luni si ai o piele noua in fiecare luna.
o Fiecare centimetru patrat din pielea ta contine 6 metri de vase de sange, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase, 100 de glande sudoripare si 3 milioane de celule.
o Pentru a te incrunta, esti nevoit sa folosesti 43 de muschi ai fetei. Pentru a zambi nu ai nevoie decat de 17.
o Din cele 206 oase ale corpului uman, mai mult de jumate din ele se afla in maini si picioare.
o Inima unui om bate de aproximativ 3 miliarde de ori in timpul vietii acestuia.
o Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. In cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de gradina. La polul opus se afla capilarele. Acestea sunt atat de subtiri incat este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul langa altul, pentru a egala grosimea unui fir de par.
o Orice persoana pierde, in medie, 100 de fire de par pe zi si peste 10 miliarde de particule de piele moarta.
o Ochiul uman este capabil sa distinga aproximativ 1 milion de culori diferite si sa obtina mai multe informatii decat cel mai performant telescop construit vreodata.
o Atunci cand atingi un obiect, semnalul circula prin corp, prin intermediul nervilor, cu peste 200 de kilometri pe ora.
o Un om inspira si expira de circa 23.000 de ori pe zi.
o Locul in care parul uman creste cel mai repede este barba. Daca nu ar fi taiata periodic, o barba ar putea atinge pana la 10 metri lungime.
o In prima luna de viata, un copil invata atat de multe lucruri incat sinapsele din creierul sau cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion. Daca si corpul sau s-ar dezvolta cu aceeasi viteza, copilul ar cantari 77 de kilograme dupa numai o luna de viata.
o Stomacul unui adult poate cuprinde pana la 1,5 litri de hrana.
o Unghiile si parul sunt alcatuite din aceeasi substanta… cheratina.
o Degetele mari de la picioare sunt unele dintre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorita acestor degete, un om isi poate pastra pozitia verticala si isi poate mentine echilibrul.
o Barbatii mai scunzi de 1,28 metri si femeile mai scunde de 1,18 centimetri sunt considerati pitici.
o Fiecare om isi indoaie degetele de 25 de milioane de ori intr-o viata.
o Marimea inimii unui om este egala cea cea a propriului sau pumn.
o Creierul uman genereaza intr-o zi mai multe impulsuri eletrice decat toate telefoanel mobile din lume la un loc.
o In corpul fiecaruia dintre noi traiesc bacterii a caror greutate insumata ar atinge cifra de 2 kilograme.
o Plamanul drept retine, intotdeauna, mai mult aer decat cel din partea stanga.
o Numai in gura, un om are pana la 40.000 bacterii.
o In momentul nasterii, creierul unui copil contine circa 14 miliarde celule, numar care nu mai creste pana ala sfarsitul vietii. Dupa varsta de 25 de ani, creierul uman incepe sa piarda pana la 100.00 de celule zilnic. Dupa varsta de 50 de ani creierul uman isi reduce simtitor volumul.
o Femeile clipesc de doua ori mai des decat o fac barbatii.
o Cele mai mici celule din corpul unui barbat sunt spermatozoizii

sursa email

Povestea Dragostei

Jonny — Wed, 28 Jul 2010 08:22:51 +0000

Demult, undeva pe Pamant, s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.
Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia, nebunatica ca intotdeauna, a propus:
- Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!
Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa retina, a intrebat:
-V-ati ascunselea? Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?
Nebunia a explicat ca isi va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul ce va fi gasit va lua locul si astfel jocul va continua…
Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata…
Insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate. Adevarul a preferat sa nu se ascunda:
- De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi fi descoperit?
Aroganta a considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja mai mult era faptul ca ideea nu ii apartinuse), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.
Unu, doi, trei, a inceput Nebunia sa numere. Prima care s-a ascuns a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidia s-a ascuns in umbra Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt copac. Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, fiecare loc pe care il cauta parand sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal? Locul ideal pentru Frumusete! Scorbura unui copac? Locul perfect pentru Rusine. Zborul unui fluture? Minunat pentru Voluptuozitate! Rafala unui vant? Locul magnific pentru Libertate! In sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare. Egoismul, dimpotriva, si-a gasit un loc convenabil chiar de la inceput, insa numai pentru el. Minciuna s-a ascuns la fundul oceanului (adevarata Minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu!), iar Pasiunea si Dorinta in craterul unui vulcan.
Neatentia…pur si simplu a uitat unde s-a ascuns…dar aceasta nu este atat de important!
Cand Nebunia a ajuns la 999.999, Dragostea nu isi gasise inca o ascunzatoare pentru ca fusese atat de ocupata…pana cand a observat o tufa de trandafiri si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori. “Un milon!” a numarat Nebunia si a inceput sa caute.
Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. Dupa aceasta Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiunea si cu Dorinta au fost vazute facand vulcanul sa vibreze. Intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala, dintr-un cuib de viespi. Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac, a descoperit-o pe Frumusete. Cu Indoiala a fost si mai usor caci aceasta sta cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti, Talentul – in iarba tanara, Frica – intr-o pestera intunecate, Minciuna – in spatele curcubeului (oarasi o minciuna…era totusi la fundul oceanului…), chiar si pe Neatentie, care a uitat pur si simplu de joaca.
Numai Dragostea nu putea fi gasita. Nebunia o cautase in fiecare tufaris, fiecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti…Cu un tepus ea a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata auzi un strigat ascutit: spinii au impuns ochii Dragostei. Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa ii fie ajutor si indrumator.
Incepand cu acea zi, DRAGOSTEA E OARBA SI NEBUNIA O INSOTESTE MEREU…

Sursa: email

O poveste reala…argumente de a fi optimist

Jonny — Mon, 12 Jul 2010 07:42:14 +0000

George este tipul de om pe care ţi-ar plăcea să-l urăşti: e întotdeauna bine dispus şi are întotdeauna ceva pozitiv de spus.

Dacă cineva îl întreabă cum ii merge, el răspunde:

“Dacă ar fi mai bine de atât, ar fi nevoie de doi oameni pentru atâta bine!”

E un optimist! Dacă un coleg are o zi rea, George reuşeşte întotdeauna să-l facă să vadă partea pozitivă a situaţiei.

Am devenit curios şi într-o zi l-am intrebat:

“Nu înţeleg, nu este cu putinţă să fii optimist în toate zilele, tu cum reuşeşti?”

George îmi răspunse:

“În fiecare zi când mă trezesc, ştiu că am două posibilităţi: Pot să aleg să fiu bine dispus sau pot să aleg să fiu rău dispus. Şi aleg să fiu bine dispus. Când mi se întamplă ceva rău, pot să aleg între a fi o victimă sau pot să aleg să învăţ din ce mi s-a întâmplat. Şi eu aleg să învăţ. De fiecare dată când cineva vine la mine să se lamenteze pentru ceva, pot să aleg între a-i accepta plângerile sau pot alege să-l ajut să vadă latura pozitivă a vieţii. Şi eu aleg întotdeauna partea bună a vieţii.”

“Dar asta nu este întotdeauna aşa de usor” i-am spus.

“Ba da, zise George, întreaga viaţă este o problemă de opţiuni. Când îndepărtezi din viaţă tot ceea ce nu contează cu adevărat, totul devine o chestiune de opţiuni. Depinde de tine să alegi cum să reacţionezi la diverse situaţii, tu trebuie să decizi cum să-i laşi pe alţii să-ţi influienţeze atitudinea faţă de viaţă. Tu alegi să fii bine sau rău dispus. Până la sfârşit tu eşti acela care decizi cum să-ţi trăieşti viaţa”.

Dupa această discuţie am pierdut legătura cu George, fiindcă mi-am schimbat locul de muncă, dar adesea, când mă regăseam gândindu-mă la cuvintele lui, atunci optam pentru ceva în viaţă în loc să reacţionez la evenimente.

Apoi am aflat că George a avut un accident groaznic la locul de muncă, a căzut de la 18 metri înălţime şi după o operaţie de 8 ore şi după o îndelungată spitalizare a ieşit având o placă de oţel în spate.

M-am dus să-l văd şi l-am întrebat dacă se simte tot atât de bine.

“Vrei să vezi cicatricile mele?”

“Dar cum faci să rămâi pozitiv dupa ce ţi s-a întâmplat?

“În timp ce cădeam, primul lucru care mi-a venit în minte a fost fetiţa mea. Apoi, în timp ce zăceam pe pământ, mi-am zis că pot să aleg între a muri şi a trăi. Şi am ales să trăiesc.”

“Dar nu ţi-a fost frică?”

“Atunci când m-au dus la spital şi am văzut expresiile feţelor surorilor şi doctorilor, mi-a fost frică, fiindcă era de parcă se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-a întrebat dacă am alergie şi am răspuns: DA! Toţi m-au privit şi atunci am urlat: sunt alergic la gravitaţie! Toţi au izbucnit în râs şi eu le-am spus: acum operaţi-mă ca un om viu, nu ca pe unul care e deja mort!”

George m-a învăţat că în fiecare zi avem posibilitatea de a alege să trăim o viaţă deplină. Şi este inutil să fim mereu îngrijoraţi pentru mâine, fiindcă fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie să trăim, şi mâine ne vom gandi la problemele de mâine.

La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care îţi făceai probleme ieri.

Acum ai doua opţiuni: să ştergi acest document sau să-l trimiţi celor pe care îi iubeşti.

Îţi spun ce am ales eu: voi trăi din plin fiecare zi, fiecare răsuflare, şi mai presus de toate, fiecare prietenie.

Sursa:e mail

10 lucruri pe care operatorul tău de telefonie nu ţi le spune niciodată

Jonny — Wed, 30 Jun 2010 05:50:43 +0000

Când ai reuşit să aduni de 10 ori mai mulţi clienţi decât ai sperat vreodată, viaţa e uşoară. Nu pentru ei, pentru tine.

10 lucruri pe care operatorul tău de telefonie nu ţi le spune niciodată

1. Dacă suni în reţeaua competitorilor noştri, 6 cenţi pe minut se duc direct la ei. Însă ne convine de minune. Pentru că şi noi luăm 6 cenţi pe minut de fiecare dată când eşti sunat din afara reţelei. Contabil, ieşim pe zero, dar aşa îi ţinem pe competitorii mai mici la distanţă şi pe tine fidel.

2. Abonamentele noastre sunt optimizate pe dos faţă de nevoile tale. Încercăm să înghesuim cât mai mult balast care să pară ieftin, dar pe care să nu-l foloseşti niciodată.

3. Am putea să blocăm telefoanele furate. Chiar promitem s-o facem, de ani de zile, iar producătorii ne tot bat la cap. Dar analizele interne arată că pentru noi asta ar însemna încasări mai mici.

4. Uneori vindem telefoane blocate în reţea chiar dacă nu oferim niciun avantaj în schimb. Promitem că le deblocăm dacă vrei, dar te va costa în plus.

5. Am ajuns la concluzia că n-are rost să plătim armate de operatori de suport tehnic. De fapt, nu vrei să vorbeşti cu ei, iar după zece minute de discuţii cu robotul te vei convinge singur de asta.

6. Suntem dispuşi să-ţi facem reduceri substanţiale decât să te pierdem, dar nu-ţi spunem asta decât dacă ne anunţi că vrei să pleci.

7. Hărţile de acoperire au, desigur, o marjă de eroare. Nu ştim exact cât este, pentru că nu ne controlează nimeni.

8. Din centrală, interceptările se fac doar cu mandat, aşa cum spune legea. Dar ne e ruşine să stăm lângă băieţi tot timpul.

9. Ştii cât costă transferul de date în roaming? Depinde de ţară, uneori este enorm. Documentează-te bine înainte să pleci, căci noi n-avem niciun interes să te avertizăm.
10. Nu ne plac clienţii care o lună vorbesc mult, iar următoarea lună vorbesc puţin… Tu n-ai auzit de cash-flow? Uite, îţi ofer un MBA de 30 de secunde: decât să scadă din venitul meu, mai bine găsim o cale să umflăm factura ta!

Romania Dumuri intre Romani -Nemti- Romani

Jonny — Tue, 08 Jun 2010 07:52:39 +0000

Romanii

Au făcut pod peste Dunăre în 105 şi au ocupat Dacia în 106. Au pornit spre nord făcând drum imperial, drum de piatră. Între 6 şi 10 metri lăţime, patru straturi adâncime, 90 cm, straturi de bolovani legaţi cu mortar, piatră spartă mărunt, pietriş sau nisip cu grăunte mare, apoi pavimentul, lespezi şlefuite.
Pe margini, borduri solide, din loc în loc, brâuri care să ţină drumul strâns, rigole ca să se scurgă apa. Inginerii prospectau terenul în faţă.
Ştiau morfogeodezie şi respectau principiile. La numai două zile de mers, în spatele lor venea drumul. În 108 au ajuns la Napoca, apoi la Porolissum, Zalău. 450 km. În doi ani. Apoi au făcut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfă sau vicinale. Dar şi drumuri private. În total, în Dacia au făcut peste 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în primii ani de ocupaţie…
Ei au stat aici 160 de ani. Nouă ne-au mai trebuit 1.600 de ani să facem încă pe atât.

Nemţii

6.800 de kilometri s-au făcut în timpul lui Carol I, în mai puţin de 15 ani. În Transilvania, toate măsurătorile topo şi hărţile s-au făcut în timpul ocupaţiei habsburgice. Topograful Dorin Ursuţ le-a studiat şi a predat topografia la universitate spunând tot timpul: de fiecare dată, la fiecare verificare, cotele din hărţile tocmite de austrieci au ieşit la fix!

Românii

Trei ani au lucrat la 5,6 km de drum care ocoleşte Gherla. În 14 august, Emil Boc, Radu Berceanu, directori locali şi primarul Gherlei tăiau panglica acestei centuri ocolitoare.
La cinci zile după, drumul s-a prăbuşit. A alunecat terenul. Şi acum se lucrează la el, iar firma care l-a făcut se obligă să plătească refacerea lui. Primarul, premierul, ministrul se obligă şi ei să-i mai taie o dată panglica, pe 1 Decembrie. Până atunci avem timp să vă spunem şi povestea incredibilă a acestui rateu tipic românesc. Şi încă ceva. Cam cât suntem de diletanţi în comparaţie cu romanii care ne-au
făcut drumurile când au cucerit Dacia . Le-au făcut atunci şi au rezistat 2.000 de ani.

Până când au venit buldozerele lui Berceanu.