Jonny & Sanzy

Plugusorul, Sorcova, Steaua, Sorcova si multe altele, aici strofe, pentru cei mici si mari

Sarbatorile de iarna la romani

Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului Craciunului (15 noiembrie) si tin pana la Sfantul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada bogata in obiceiuri, diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada. Reperele mai importante sunt: Postul Craciunului, Craciunul, Anul Nou, Boboteaza si Sfantul Ioan. In functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera.
Postul Craciunului este, in felul sau, un paradox: un post de bucurie; desi in traditia crestina postul inseamna pocainta, asceza, intristare. Postul Craciunului insa inseamna toate acestea numai in masura in care simbolizeaza intunericul in care se afla lumea inainte de venirea Mantuitorului. Dar intrucat asteapta si prevesteste Nasterea lui Mesia, este un post de bucurie, un post usor, cu dezlegare la peste in fiecare sambata, duminica si sarbatoare mai importanta.
Caracteristice perioadei acestui post, in comunitatea romaneasca sunt pregatirile pentru marea sarbatoare a Craciunului (atat din punct de vedere gospodaresc, cat si din cel al obiceiurilor) si serbarea sarbatorilor crestine din aceasta perioada. Pentru comunitatea de pana la inceputul secolului al XX-lea, aceasta este perioada sezatorilor, intrucat, in noptile lungi de iarna, era vreme destula pentru lucrul de mana, dar si pentru distractii; aceasta era si perioada cand se cunoasteau flacaii cu fetele, pentru a se casatori, dupa Boboteaza. Dar datorita lipsei acelor nevoi economice si culturale, pentru societatea romaneasca de astazi, acele vremuri au ajuns doar o amintire.
In privinta sarbatorilor din post, ele debuteaza cu Filipii de toamna (cunoscuti si ca Cilipi, Hilipi sau Pilipi), serbati intre o zi si sapte zile, in perioada de 12-23 noiembrie. Ei se spune ca erau “un fel de spirite supreme ale lupilor, cel mai mare si cel mai rau fiind Filipul cel Schiop sau Godinetul Schiop”. In aceasta perioada femeile nu dadeau gunoiul afara, ci il strangeau dupa usa, nu impungeau cu acul, ca sa nu le ia lupul oile. Lipeau gura sobei ca sa se lege gura lupului, sau atarnau de lemnul cosului o secure, ca sa fie ferite de pagube. Se spunea ca cine tine Filipii isi apara casa de foc, de serpi, de strigoi si stricaciuni, dar mai ales de pagubele provocate de lupi.
In ziua de azi, printre femeile batrane, Filipii abia mai pastreaza amintirea sarbatoririi lor. E o sarbatoare populara, tinand mai mult de credinte vechi si de frica de sfinti.
Pe 21 noiembrie este o alta sarbatoare importanta, cunoscuta in popor sub numele de Ovidenie. Este vorba de Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, care a ramas vreme de 12 ani in Sfanta Sfintelor a templului iudaic, pentru ca apoi sa fie logodita cu dreptul Iosif. In popor se spune ca, in aceasta zi, cerurile se deschid si animalele vorbesc; se fac praznice pentru cei ce au suferit moarte napraznica.
Pe 4 decembrie se tine Sfanta Varvara (Barbara) izbavitoarea de otrava, de bube si pazitoarea lumii de Antihrist. Nu se oparesc rufe, nu se tese, nu se coase in aceasta zi. Copiii nu au voie sa manance boabe. Se spune ca mamele ii imbarbureaza pe copii (le ung fata cu miere, apoi ii spala cu apa in care au spalat icoana) .
Cu strasnicie se mai tine si Sfantul Spiridon, Facatorul de minuni (12 decembrie), fiind considerat tot un sfant periculos. Cumva acest tip de sarbatori (generate de frica si nu de cinstirea sfintilor) pare a nu fi tinut din motive crestine. Si totusi frica de Dumnezeu este considerata a fi inceputul intelepciunii. Alternativa crestina la frica ce-i determina pe romani sa tina o anumita sarbatoare este dragostea adevarata de Dumnezeu si de sfinti, despre care Sfantul Antonie cel Mare spune ca biruieste frica.

La români sărbătorile de iarnă se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca puncte centrale zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor cea mai importantă fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine şi credinţe, în realizări artistice literare, muzicale, coregrafice etc.
Colindele, colindele de copii, urările de belşug şi recoltă bogată cu Plugul, Pluguşorul, Sorcova, Vasilca, Jocurile cu măşti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cântecele de stea sunt câteva din manifestările folclorice care fac din sărbătorile de iarnă unele din cele mai spectaculoase manifestări spirituale ale poporului nostru.

Datini de Anul Nou / Spicul, cat trestia,
Cate bordeie, atatea obiceie

In sarbatorile de iarna, dupa obiceiurile de Craciun vin cele de Anul Nou. Fiecare tinut, aproape fiecare sat, are datini proprii, mostenite de veacuri, unde inovatiile nu-si gasesc decat arareori locul. Cum se spune in popor, cate bordeie, atatea obiceie. Predomina totusi cateva traditii intalnite in toate zonele mari ale tarii. Printre acestea se numara: Colindatul, Plugusorul, Vergelul, Calendarul, Semanatul, Sorcova si Vasilca. Am ales, de data aceasta, celebrul volum “Sarbatorile la romani” de Simion Florea Marian, Editura Fundatiei Culturale Romane, Bucuresti, 1994. Editia este ingrijita de Iordan Datcu.
Dans cu mastiAutorul este unul dintre cei mai importanti culegatori romani de folclor, care a inregistrat datinile noastre pe cand erau autentice si tinute cu sfintenie de popor.
Sursa: email

Moş Crăciun

Moş Crăciun cu plete dalbe
A sosit de prin nămeţi
Şi aduce daruri multe
Pe la fete şi băieţi.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.
Din bătrâni se povesteşte
Că-n toţi anii, negreşit,
Moş Crăciun pribeag soseşte,
Niciodată n-a lipsit.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.

Moş Crăciun cu plete dalbe
Încotro vrei să apuci?
Ţi-aş cânta florile dalbe
Dac-aş şti că nu te duci.

Moş Crăciun, Moş Crăciun.
************************************************************************

O brad frumos

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
Tu eşti copacul credincios,
Ce frunza nu şi-o pierde,

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu cetina tot verde.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeaţa ta îmi place.

Când o revăd sunt bucuros
Şi vesel ea mă face.
O, brad frumos, o brad frumos,
Verdeata ţa îmi place.

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
Mă mângâi şi mă faci voios
Şi mă-ntăreşti îndata.

O, brad frumos, o brad frumos,
Cu frunza neschimbată.
***********************************************************************

Buna dimineata la Mos Ajun!

Buna dimineata la Mos Ajun!
Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati, ne dati?

Am venit si noi o data
La multi ani cu sanatate
Domnul sfant sa ne ajute
La covrigi si la nuci multe!

Buna dimineata la Mos Ajun!
Ne dati ori nu ne dati?
Ne dati ori nu ne dati,
Ne dati, ne dati?
*************************************************************************

Florile dalbe

Ia sculati voi gazde mari,
Florile dalbe,
Ia sculati romani plugari,
Florile dalbe,
Ca va vin colindatori,
Florile dalbe,
Noaptea pe la cantatori,
Florile dalbe.

Nu va vin cu nici un rau,
Florile dalbe,
Ci v-aduc pe Dumnezeu,
Florile dalbe,
Dumnezeu Cel mititel,
Florile dalbe,
Mititel si-n fasetel,
Florile dalbe.

De la usa pan’ la masa,
Florile dalbe,
Fasa-i dalba de matasa,
Florile dalbe,
Cu scufie de bumbac,
Florile dalbe,
Moale sa-I fie la cap,
Florile dalbe.

Iar in fundul tichiutei,
Florile dalbe,
Este o piatra nestemata,
Florile dalbe,
Ce cuprinde lumea toata,
Florile dalbe,
Rusalim a treia parte,
Florile dalbe.

Busuioc verde pe masa,
Florile dalbe,
Ramai gazda sanatoasa,
Florile dalbe,
La multi ani cu sanatate,
Florile dalbe,
Domnul sa va dea de toate,
Florile dalbe.
*************************************************************************

Steaua sus rasare

Steaua sus rasare,
Ca o taina mare,
Steaua straluceste,
Magilor vesteste. – bis

Ca astazi Curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria,
Naste pe Mesia. – bis

Magii, cum zarira,
Steaua si pornira
Mergind dupa raza,
Pe Hristos sa-l vaza. – bis

Si daca pornira
Indata-l gasira,
La dinsul intrara
Si se inchinara. – bis

Cu daruri gatite,
Lui Hristos menite,
Luind fiecare
Bucurie mare – bis

Care bucurie
Si aici sa fie,
De la tinerete
Pin-la batrinete – bis

************************************************************************

Trei pastori

Trei pastori se intalnira,
Trei pastori se intalnira,
Raza soarelui, floarea soarelui
Si asa se sfatuira:

Haideti fratilor sa mergem,
Haideti fratilor sa mergem,
Raza soarelui, floarea soarelui
Floricele sa culegem.

Si sa facem o cununa,
Si sa facem o cununa,
Raza soarelui, floarea soarelui
S-o-mpletim cu voie buna.

Sa i-o ducem lui Hristos,
Sa i-o ducem lui Hristos,
Raza soarelui, floarea soarelui
Sa ne fie de folos.
************************************************************************

Sus la poarta Raiului

Sus la poarta Raiului
Poarta Raiului,
Paste turma Tatlui
Turma Tatalui,

Refren:
Linu-i lin si iarasi lin
Bate Vantul frunza-n lin
Lin si iarasi lin.

Dar la turma cine sta
Cine, cine sta,
Sta chiar Maica Precista
Maica Precista

Refren -

Langa ea un leganel
Da, un leganel,
Cu un copilas in el
Copilas in el

Refren -

Copilasul cand plangea
Puiul cand plangea,
Maica Sfanta-L legana
Maica-L legana

Refren –

Copilasul cand dormea
Puiul cand dormea,
Maica Sfanta lin canta,
Maica lin canta

Refren -
************************************************************************

Am plecat sa colindam

Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
Am plecat sa colindam
Domn, Domn sa-naltam
Cind gazdele nu-s acasa
Domn, Domn sa-naltam
Cind gazdele nu-s acasa
Domn, Domn sa-naltam.

Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
C-au plecat la vinatoare
Domn, Domn sa-naltam
Sa vineze caprioare
Domn, Domn sa-naltam
Sa vineze caprioare
Domn, Domn sa-naltam.
Domn, Domn sa-naltam

Domn, Domn sa-naltam
Caprioare n-au vinat
Domn, Domn sa-naltam
Si-au vinat un iepuras
Domn, Domn sa-naltam
Si-au vinat un iepuras
Domn, Domn sa-naltam.

Domn, Domn sa-naltam
Domn, Domn sa-naltam
Sa faca din blana lui
Domn, Domn sa-naltam
Vesmint frumos Domnului
Domn, Domn sa-naltam
Vesmint frumos Domnului
Domn, Domn sa-naltam.
************************************************************************

Trei pastori

Trei pastori se intalnira,
Trei pastori se intalnira,
Raza soarelui, floarea soarelui,
Si asa se sfatuira:
Haideti fratilor sa mergem,
Haideti fratilor sa mergem,
Raza soarelui, floarea soarelui,
Floricele sa culegem.
Si sa facem o cununa,
Si sa facem o cununa,
Raza soarelui, floarea soarelui,
S-o-mpletim cu voie buna.
Si s-o ducem lui Hristos,
Si s-o ducem lui Hristos,
Raza soarelui, floarea soarelui,
Sa ne fie de folos.
*************************************************************************

Astazi S-a nascut Hristos

Astazi S-a nascut Hristos,
Mesia chip luminos,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

Mititel, infasetel,
In scutec de bumbacel,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

Vantul bate, nu-L razbate,
Neaua ninge, nu-L atinge,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

Si de-acum pana-n vecie,
Mila Domnului, sa fie,
Laudati si cantati,
Si va bucurati.

************************************************************************

O ce veste minunata

O, ce veste minunata!
In Viflaim ni s-arata,
Ca a nascut Prunc, din Duhul Sfant,
Fecioara curata.

Mergand Iosif cu Maria,
In Viflaim a se scrie,
Intr-un mic salas, langa oras,
A nascut pe Hristos.

Pe Fiul pe cel din vecie,
Ce l’a trimis Tatal mie,
Ea sa-l nasca, El sa creasca,
Sa ne mantuiasca.

Pastorii vazand o zare,
Din cer o lumina mare,
Ei fluierau, ingerii cantau,
Cu toti se bucurau.

************************************************************************

Steaua sus rasare

Steaua sus rasare
Ca o taina mare
Steaua Straluceste
Si lumii vesteste
Si lumii vesteste.

Ca astazi curata
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naste pe Mesia
Naste pe Mesia.

Magii cum zarira
Steaua si pornira
Mergand dupa raza
Pe Hristos sa-L vaza
Pe Hristos sa-L vaza.

Si daca pornira
Indata-L gasira
La dansul intrara
Si i se inchinara
Si i se inchinara.

Cu daruri gatite,
Lui Hristos menite,
Luand fiecare
Bucurie mare
Bucurie mare.

Care bucurie
Si aici sa fie,
De la tinerete
Pan’ la batranete
Pan’ la batranete.
************************************************************************

Plugusorul

Pluguşorul copiilor este un obicei stăvechi agrar, legat de manifestările augurale ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze purtând bice (harapnice) din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintă succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului până la coptul colacilor.

Plugusorul
“Una dintre cele mai frumoase si mai vechi datini romanesti din seara Sfantului Vasile sau a Anului Nou este Plugusorul.
Voind a descrie aceasta datina frumoasa, trebuie sa incepem cu ceea ce ne spune despre dansa poetul nostru bucovinean, dl Vasile Bumbac.
Poporul roman – zice domnia sa -, ce se ocupa cu plugaritul si pastoritul, nu pretinde de la Anul Nou alte daruri decat un timp manos pentru camp si pentru vitele sale. De aici se explica si intampinarea ce-o face dansul acelui calator neostenit, din carele se urzesc veacurile, se urzeste vesnicia.
Romanii intampina Anul Nou cu mult alai, cu zurgatul clopotelelor, cu strigatul de “manati, mai!” si de “hai! ha!”, cu pocnetul bicelor, in scurt, cu simbolizarea aratului. Alte popoare ara si seamana numai primavara si toamna. Romanul ara si seamana chiar si in dricul iernii, ara in preseara si seamana in dimineata Anului Nou.
Frumoasa este aceasta veche datina romaneasca, care desemna cu colori atat de vii deprinderea principala a poporului nostru.
Am zis ca romanul ara chiar si in dricul iernii. Dar care roman face minunea aceasta suprafireasca? Au doara romanul barbat? Romanul serios? Ba nu! Ci romanul cel tanar, ca si anul ce soseste; inteleg cum ca pruncii ara si seamana in anul cel mai de o varsta cu dansii. Iar naintand cu timpul si varsta anului, sosind dricul primaverei si dricul toamnei, atunci ara si seamana romanul cel serios, romanul barbat ca si anul ce paseste spre capat.
Plugul romanului este purtat in genere de catre patru boi. Dara numai fruntasii satelor pot sa aiba cate patru boi, si prin urmare si plugul lor propriu. Satenii cei mijlocii au de comun numai cate doi boi; pentru aceea se insotesc cate doi vecini si-si ara dempreuna tarinile. Insotirea aceasta pentru scopul aratului se numeste cu un termin tecnic poporal simbrie, iara consotii respectivi se cheama simbriasi. Romanul, mai cu seama cel fruntas, este mandru de plugul sau, de boii sai, si de aceea anina un clopotel de tanjala plugului, ca sa atraga atentiunea trecatorilor. Dar si altfel iubeste romanul sa cante o doina, sa fluiere o hora, ti- nand plugul de coarne, sa produca alai pentru sine si pentru bourenii sai, caci mare este bucuria romanului cand soseste timpul aratului.”
Iata cum indatineaza romanul barbat a-si ara campiile sale: cu doine, cu hore, cu alai si mai totdauna cu voie buna.
Sa vorbim acum putin despre modul aratului din seara Anului Noi, adeca despreUrati, mai! Plugusor. Sa vedem cum ara romanul cel tanar in campia cea intinsa, incantatoare si manoasa a datinelor si reminiscentelor stramosesti. Baietii roma-nilor imiteaza pe parintii lor.
Cu cateva zile mai inainte de sosirea acestei sarbatori, isi cauta simbriasi pe la colegii lor vecini, se insotesc cate trei pana la sase insi laolalta, se ingrijesc de bice, harapnice, clopotele, pe unele locuri chiar si de o talanca in locul clopotelelor, apoi de cate o traista sanatoasa pentru incasarea castigului comun si in urma de un buhai.
Astfel pregatiti cu cele trebuincioase ii gaseste preseara Sfantului Vasile sau a Anului Nou.
Bicele si harapnicele le fac din fuior de canepa groase si mai adeseori cu pleasna de matasa, ca astfel, cand pocnesc, sa rasune mai tare si mai departe.
Buhaiul e un instrument compus dintr-o putinica sau cofa desarta, care le leaga la gura cu o piele dubita de oaie.
La mijlocul pielii anina o suvita de par de cal, care, fiind udata cu apa si trasa cand cu o mana, cand cu alta, produce o vibratiune ce seamana cu ragetul unui bou departat sau mai bine zicand cu al unui buhai, de unde se vede ca-i vine si numirea. De la acest instrument vine zicala romanilor din Bucovina: a umbla cu buhaiul, ceea ce insemneaza tot atata cat: a ura de Anul Nou. (…)
Sosind acuma seara Anului Nou, indata ce apuca a se intuneca, cei insotiti incep a umbla si a ura de la casa la casa. Cei mai guresi dintre acesti gingasi plugari reciteaza colinda aratului, stand aproape de fereastra casei, si o insotesc cu sunetul unui clopotel sau al unei talance sau si cu al fiarelor de plug. Dupa fiecare pasagiu se repeteste refrenul “manati, mai!” sau “manati, flacai!” sau “pocniti, copii!”, iar simbriasii, cari se insira in fata casei, departe unul de altul, ca sa nu se plesneasca cu bicele, raspund cu totii intr-un glas strigand: “Hai! Hai!” si plesnesc in acelasi moment voiniceste din bice.
Cel cu buhaiul se asaza in apropierea oratorului si, tragand necontenit cu mainile de suvita cea de par, o face sa rasune amarnic.
Alaturea cu acesta sta un alt simbrias cu o cofita de apa, in care cel ce trage buhaiul isi moaie din cand in cand degetele, ca asa coarda sa produca un sunet mai puternic si mai patrunzator.
Colinda sau urarea Plugusorului este foarte frumoasa, cuprinde in sine foarte multa poezie. Ea este intretesuta de icoane vii si rapitoare, icoane, precum le stie depinge numai poezia poporala” (…)
Sfarsind acum oratorul de urat, strange clopotelul, se retrage de langa fereastra unde a stat tot timpul urarii si atat el cat si ceilalti simbriasi, ceilalti consoti ai sai, dupa ce au mai pocnit de vreo cateva ori din bice, se duc cu totii si, postandu-se gramada dinaintea usii, asteapta cu nerabdare darurile din partea casenilor, carora le-au urat. Darurile ce le capata ei sunt aceleasi ce le capata si colindatorii de la Craciun: adeca colaci, nuci, mere, pere, bani etc.
Iar dupa ce au primit darurile si le-au inmanuat casierului comun pleaca fara intarziere la alta casa.
Astfel umbla plugarasii de la casa la casa pana spre miezul noptii, cand, impartind frateste intre sine toate darurile castigate si dorindu-si unul altuia noroc, multi ani si sanatate, se duce fiecare pe acasa.”

Plugusorul varianta 1

Aho, aho, ho, ho!
Mâine anul se’nnoieste
Plugusorul se porneste
Si începe a brãzda
Si la case a ura.

Iarna grea, omãtul mare
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug
Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvânteazã
Casa care o ureazã
Plugusor cu patru boi,
Plugusor mânat de noi.

Sus pe ceruri strãluceste
O stea mare ce vesteste
Cã se curmã de acum
Al nevoilor greu drum.

Asta-i steaua româneascã
A unirii si-a’nfratirii,
Stea de viatã, stea de spor,
Stea de bine’n viitor.

Anul Nou ne-aduce nouã
Timp mai bun si viata nouã.
N’o sã fim tot Moldoveni,
N’o sã mai fie Munteni,
N’o sã mai fim Basarabeni,
Ardeleni, Bucovineni;

Ci’ntr’o Tara Româneascã,
Libera si voiniceascã,
Noi si ei toti sã trãim;
Si cât lumea, vom trãi
Si’n tãrie vom spori!

Anul Nou o sã ne fie
Început de veselie;
Mari pe mici n’or prigoni,
Mici pe mari nu vor râvni.

În frãtie si dreptate,
Au sã fie legi lucrate;
Mâna noi cu toti ne-om da
Si’ntr’o horã vom juca.

Dumnezeu, care ne-ascultã,
Ne întinde hranã multã;
Si pãmântul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.
Mânati, mãi!

*************************************************************************

Plugusorul varianta 2

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu mânati,
Lângã boi v-alãturati
Si cuvântul mi-ascuttati:

S’a sculat mai an
Bãdica Traian
Si-a încãlecat
Pe-un cal învãtat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frâu de mãtasã,
Cât vita de groasã.

Si în scãri s’a ridicat,
Ca s’aleaga-un loc curat
De arat si semãnat.
Si’n curând s’a apucat,

Câmpul neted de arat,
În lungis
Si’n curmezis
S’a apucat într’o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
În coada cu dalbei,
În frunte tintatei.
Mânati flãcai: hãi, hãi!

Ziua toatã a lucrat,
Brazda neagrã a rãsturnat
Si prin brazde-a semãnat
Grâu mãrunt si grâu de varã,
Sã dea Domnul sã rãsarã.

Si când lucrul a sfârsit
Iatã, mare, s’a stârnit,
Un vânt mare pe pãmânt
Si ploi multe dupã vânt,

Pãmântul de-a rãcorit
Si sãmânta a’ncoltit
La lunã, la sãptãmânã
Îsi umplu cu aur mâna.

Si se duse ca sã vadã
De i-a dat Dumnezeu roadã
Si de-i grâul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Mânati flãcãi: hai, hai!

Traian iute s’a întors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nãzdrãvan,
Cum îi place lui Traian:

Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a’ncãlecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumpãrat
Ca sã facã seceri mari
Pentru secerãtori tari.
Si sã facã seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strâns fine si vecine
Si vreo trei babe bãtrâne,
Care stiu rândul la pâne;
Si pe câmp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamântului
In rãcoarea vântului.

Ei cu stânga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan înaintau
De pãrea cã înotau.
Mânati mãi: hãi, hãi!

Altii în urma lor legau
Si clãi mândre ridicau,
Apoi carele’ncãrcau
Si pe toate le cãrau
În capul pãmântului,
În bãtaia vântului.

Arie pe loc faceau
Si grâul îl treerau;
Harabale încãrcau
Si la moarã le porneau.

Si turnau deasupra’n cos
Grâu mãruntel de cel ros,
De sub piatrã în covatã
Curgea fãina curatã.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se înturna.

Iarã mândra jupâneasã
Auzea tocmai din casã
Chiotul flãcãilor
Scârtâitul carelor.
Mânati mãi: hãi, hãi!

În cãmarã ea mergea
Si din cui îsi alegea
Sita mare si cam deasã
Tot ca pânza de mãtasã

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pâne plãmãdea
Si-o lãsa pânã dospea;

Colacei cã învârtea
Pe lopata mi-i culca
Si’n cuptor mi-i arunca;
Apoi iarã cu lopata,
Rumeni îi scotea si… gata!

Atunci ea’mpãrtea vreo cinci,
La flãcãii cei voinici
Si’mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Mânati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mândre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sã vã fie casa, casã;
Sã vã fie masa, masã;
Tot cu mesele întinse
Si fãcliile aprinse.
Si la anul sã trãiti,
Sã vã gãsim înfloriti,

Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogatã
De toate’ndestulatã.
Aho, aho!
************************************************************************

Plugusor de exilat

Aho! Românilor frati,
nu aveti ce sã mânati!

N’aveti vite sã’njugati
nici sã beti, nici sã mâncati,
nici vi-i dorul sã cântati
Plugusorul sã-l urati!

Nu vã arde focu’n vatrã,
câinii prin ogrãzi, nu latrã
si cuptorul gol, rãmâne
gurã neagrã, fãrã pâne.

Prin cotloane, sparte oale,
plâng de dorul de sarmale;
doagele de buti, cu jind,
n’aud vinul gâlgâind,
prispa casei se destramã
fãrã izul de pastramã,
vântul bate, gardul cade,
relele vã curg cascade,
semne tot mai pesimiste
de siberii comuniste.
Vãleu mãi! Hãi, hãi!

Rodul tãu, bade Ioane
si-al tãu Radule si Stane,
putrezit de-o varã’ntreagã
n’a fost cine sã-l culeagã
si ogorul vostru, vi-l
radiazã Cernobil.
Fructe’n pomi, struguri pe-arac
rãspândesc rusescul rac
si copiii, pân’ sã vie
sunt de cancer, ranã vie!
Rãu e mãi! Hãi, hãi!

Tot dezastrul ãsta, bine,
îl stiti voi de unde vine:
Pacoste pe pacoste
v’a secat de dragoste
stãpânirea cea neroadã
fãrã cap si fãrã coadã.

Ca si când Fanarul tot
s’a chircit într’un netot,
bâlbâitul ucenic
care n’a ‘nvãtat nimic
decât turca pe maidane
si sã frângã la ciolane –
Mare’n rele, mic de stat,
a ajuns supra’mpãrat
peste biata Românie!
Stie tot poporul, stie,
de ce-i poate pielea lui
ucenicul dracului!
Auziti cu totii mãi! Hãi, hãi!
El ca el, dar mi-te ea,
ochi de broascã, cucuvea,
scorpie si vrãjitoare,
arz-o rãul unde-o doare,
cã nu-i vreme de urat
ci mai mult de blestemat!
Piarã mãi! Hãi, hãi!

Vi se trage, frati Români,
rãul tot dela pãgâni,
când cu una, ba cu alta,
v’au vândut tara la Yalta!

Asteptat-ati, sunt zeci anii,
sã vie Americanii
ba pe ape, ba din cer,
si pe arsiti si pe ger.
Apele nu s’au clinitit
si prin aer n’au venit!

Dar acum bade Ioane
si tu Radule si Stane,
si tu Gheorghe si Vasile,
dacã vreti sã aveti zile:
fãrã cizmã muscãleascã,
fiii liberi sã trãiascã,
s’apucati din nou zidiri
de scoli si de mânãstiri,
de cãmine si pãtule,
s’aveti satele sãtule,
bob în vii, rod pe ogoare,
Tara, sã vã fie soare,
dezgropati-vã istorii
de prin tarini si podgorii!
liberati-vã de fricã!
Anul care se ridicã
de cum vor cânta cocosii,
e Apusul stelei rosii!
Auzitu-m’ati flãcãi! Hãi, hãi!

Sã’nfloriti Români, ca merii
pe sub stelele puzderii!
Visul sã vã creascã’nalt
pânã’n cerul celãlalt,
unde îngeri de safir
închid rãnile cu mir!
S’aveti casele bogate,
masa plinã cu bucate,
slujbele sã aibe har,
hora’n sat sã’nceapã iar!

Iar la anul sã venim
sãnãtosi sã vã gãsim,
vindecati în veacul trist,
de cosmarul comunist…
Asa este mãi flãcãi! Hãi, hãi!

************************************************************************
Steaua

Obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul ritual este alcătuit dintr-un băţ sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar gazdelor li se adresează urări de bun augur, invocându-se sănătatea, belşugul şi prosperitatea.
De obicei, cei care merg cu steaua sunt copii în vârstă de 7 – 14 ani. Acest obicei are conotaţii religioase referitoare la naşterea Domnului.

Steaua

Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua luminează
Şi adeverează,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte
Că astăzi curata,
Preanevinovata
Fecioara Maria,
Naşte pe Messia
In ţara vestită
Bethleem numită.
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază.
Şi dacă sosiră,
Îndată-l găsiră,
La Dânsul intrară
Şi se închinară
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite,
Luând fiecare,
Bucurie mare.
Care bucurie
Şi la noi să fie
De la tinereţe
Pân’la bătrâneţe.

************************************************************************

Badica traian

Aho, aho!
Bunã seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu’ Vasile
Sã vã fie la toti de bine.

Si nouã de folos
C’am ajuns sanatosi!
Stati baieti si nu urati
Sama bine sã luati!

Si de acu, flãcãi, urati,
Zurgãlãi si clopotei
Ceala roatã, mãi flãcãi!
Mâine anul se’noieste
Plugusorul se porneste,
Plugusorul fãr’ de boi,
Plugusorul tras de noi.
Inc’o roatã, mãi flãcãi!
Hãi, hãi!

S’a sculat mai an
Bãdica Traian
Si-a’ncãlecat
Pe-un cal învãtat
Cu nume de Graur,
Cu saua de aur,
Cu frâu de mãtase
Cât vita de groasã.

El în scãri s’a ridicat,
Peste câmpuri s’a uitat
Ca s’aleaga un loc curat
De arat, de semãnat.

S’a apucat într’o joi
Cu plug cu doisprezece boi.
Boi boureni
În frunte tintatei,
Mânati flãcãi!
Hãi, hãi!

Si ara joi vãile,
Vineri coastele,
Sâmbãta apele.
Si s’o oprit plugul
Într’un os de râmã
S’a fãcut farâmã.
Si nu s’a gãsit nimeni
Sã-l dreagã
Decât feciorul Cãldãrarului
Din fundul iadului.

Bune pluguri mai fãcea!
Zurgãlãi si clopotei,
Strigati ceala mãi flãcãi!
Pâna la sãptãmâna
Si-a umplut cu aur mâna
Si se duse ca sã vadã
De i-a dat pãmântul roadã
Si de-i grâul rãsãrit.

Jupânul gazdã s’a-plecat,
Douã spice a apucat,
În naframã le-a legat,
La jupâneasa gazdã le-a aruncat.

Casa de s’a luminat
Si gloata s’a bucurat.
Dar jupânul gazda tare s’a întristat.
Mãi femeie, mãi femeie,
Grâul nostru o sa pieie!

Taci, bãrbate, blestemate,
Sui pe vatrã si-ti dau lapte,
Si-o vãrgutã
Ca sa te aperi de mâtã!
Zurgãlãi si clopotei,
Ceala roatã, mãi flãcãi!
Si ne-om duce la târg
La Bârlãdel.
Si-om lua noua oca de fier
Si vom face seceri mari
Pentru secerãtori tari.
Si seceri mititele pentru fete tinerele,
Sã-ti fie drag de ele.

Iar una cârnâ, bocârnã
Ca o babã bãtrânã
Tare cu dreapta trãgea
Cu stânga polog fãcea
Din polog snop,
Din snop claie,
Pânã la cea fatã de arie.

Douãsprezece iepe sirepe,
Care cu picioarele treierã,
Cu nãrile vânturã,
Cu urechea în sac turna
Si la flãcãi cãus nu le mai trebuia.
Stati baieti si nu urati,
Sama bine sã luati,
Si de-acu, flãcai, urati!
Zurgãlãi si clopotei,
Ceala roatã, mãi flãcãi.

Si-a încãrcat douasprezece cara mocãnesti
Si s’a dus la moarã la Ibãnesti.
S’am zis: Mãi frate,
Nu te duce la moara la Ibãnesti,
Du-te la moarã la Hârlau,
Unde am mãcinat si eu.
Si mai bine si mai rau.
Zurgãlãi si clopotei,
Ceala roata, mãi flãcãi!

Da’ si hoata cea de moarã
Când vãzu atâtea carã
Încãrcate cu povarã,
Puse coada pe spinare
Si plecã la lunca mare
Lunca mare frunzã n’are,
Lunca mica frunza-i picã,
Sai voinice si-o ridicã!

Dar morarul mester bun
Lua un ciocan,
Dãdu deodata cioc,
Dãdu o data boc
Si-i mai trage una’n sale
Si-o aseazã pe masele;
Si-i mai trage una’n splinã
Si-o aseaza pe fãinã!
Clopotei si zurgalai
Strigati ceala, mai flacai!

Si-a trimis o gaina
Sa vada, curge faina?
Si-a trimis si un cucos
Sa vada mai este în cos?
Nu curgea faina,
Curgea aur si margaritar
În curtile dumneavoastra, boieri mari.
Zurgalai si clopotei
Ceala roata, mai flacai!

Un colac mare rotat
Pe roate mari masurat
De sapte merte si-un mertic.
Si daca l-a scos în tinda,
L-a scos cu tot cu grinda,
Îl întorceau doisprezece cu parii.

Când om mai veni la anul
Sa va gasim îmbobociti
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata,
De toate îmbelsugata!
Busuioc verde pe masã
Ramâi, gazda, sanatoasã!
La anul si la multi ani!

************************************************************************

SEARA LUI SFÂNTU’ VASILE

Aho, ho, hooo!
Seara lui Sfântu’ Vasile
Sã vã fie gospodari de bine
Si nouã de folos
Cã suntem plugari de jos.

O’nsãrat, o’nourat
Noi plugari ne-am adunat
De prin dealuri, de prin vãi
Tot plugari de alde noi.

Si ne-am luat cu ist clopotel bãltat
Sã stârnim câinii din sat
C’asa-i de la Dumnezeu sfântu’lãsat.
Nu-i de la noi începutul
Si nici la noi nu-i sfârsitul,
Asa-i de când lumea si pãmântul.

Iar voi, plugãrasi fârtati,
Stati putin si nu mânati
În zãbrele vã rãzãmati
Pistoalele vi le’ncãrcati
De opinci vã grijiti,
Harapnicele vi le pregãtiti
Ca sã mergem la arat
La mãrul rotat în dealul Coraliului
Unde-i locul grâului.

La mãrul rotat.
Iar sub mãr cine-i culcat?
Îi Gruian si cu Novac,
Si Gruian mereu spunea
Cã’n Tarigrad ar pleca.

Iar Novac îi rãspundea:
Mãi Gruiene, mai voinice
Tu’n Tarigrad nu te duce
Cã cine-a ascultat de mine
Dumnezeu i-a dat mult bine.

Si pe cal încãleca
Tot în fuga calului
Pân’la capul dealului.
Acolo descaleca
Vin, cu vadra, cã striga!
Mãcar vreo douã, trei zile
Sã stea vadra lânga mine.

Crâsmãrita-i mititicã
Dar putin cam frumusicã
Cu tâtele boureie
Cu buzele subtirele,

Cu tulpanul visiniu
Nu ne-o mai spuneti, c’o stiu!
Strâmtã’n sale, largã’n stâni
Drãgãlasã la ciobani.
La ciobani face cu mâna
La flãcãi stinge lumina,
Alde noi, umplem grãdina.
Cu ciubote se’ncalta
La’mparatul c’alerga.
Împãratul de-o videa
De departe mi-o’ntreba:
Ce-i Anita, crâsmarita
La ce vii asa’nfocata
Cum n-ai venit niciodatã?
Înaltate împarate
Ieri când soarele-apunea
Au intrat în crâsma mea
Trei voinici ardelenesti
Cu papuci galbeni turcesti.
Este-acel maimariuliu
Tot cu barba brâuliu
Cu musteata spic de grâu.

Are-o cãciulitã’n cap
De cincizeci de piei de tap
Ca cincizeci mai trebuie
La urechi tot n’ajunge.

Iar acel mai mijlociu
Tot cu barba brâuliu
Cu musteata spic de grâu.
Are-un minteanas pe trup
Din cincizeci de piei de lup
Cã cincizeci mai trebuie
La genunchi tot n’ajunge.
Iarã acel mai micutiu
Bat ochii sprâncenele
Si pãrul calcâiele,
Cu musteata ca la rac
De si-o’noada dupã cap.

Da hodiniti, boieri mari, hodiniti
Dã de-afarã nu gânditi
Ca-s plugarii necãjiti
Si plugarii cer mâncare
Boii cã ne tin parale.
Boii de la roate
I-am furat azi-noapte
Boii din prigol
I-am scos din ocol.
Ia mai roatã mãi, hããi, hããi!

*************************************************************************

ANUL NOU

Din ciresul vesniciei
S’a mai scuturat o floare
Dupã ce-a visat sub lunã
Dupã ce-a surîs sub soare.
Si’n clipita’n care floarea
A cãzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s’au frânt!
Dar în locul celei duse,
Altã floare vine acum,
Sufletul sã ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.

Si cum primãvara codrul
Muguri mii desface’n rouã,
Floarea nouã ne aduce
Muguri de nãdejde nouã.
Imbracati al vostru suflet
In vesmânt de sãrbãtoare
Si primiti cu imn de slavã
Noua vesniciei floare.
Iar dacã’ntre voi iubirea
Va cânta fãrã sã plângã,
Nici un vis n’o fi himerã,
Nici un dor n’o sã se frângã.

************************************************************************

Sorcova Varianta 1

Sorcova,
Vesela,
Sã traiti,
Sã ‘mbãtrâniti
Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul primãverii;
Ca vita de vie
La Sfânta Marie.
Anul Nou ce vine,
Cu zile senine
Si cu sãnãtate
Si cu spor la toate
La anul si la multi ani!

************************************************************************

Sorcova varianta 2

Sorcova
Vesela,
Sa traiti
Sã ‘mbãtrâniti,
Ca un mãr,
Ca un pãr,
Ca un fir
De trandafir.
Câte pietricele
Atâtea mielusele;
Câti bolovani
Atâtia cârlani;
Câte cuie sunt pe casã,
Atâtia galbeni pe masã.

************************************************************************

Sorcova varianta 3

Sorcova,
Vesela,
Sã traiti,
Sã ‘mbãtrâniti,
Ca un mãr,
Ca un pãr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca sãgeata,
Tare ca fîeru’,
Iute ca otelu’,
La anu’ si la multi ani!

12 motive pentru a fi BERBEC :

1. Primul motiv pentru care esti un Berbec :
2. Niciodata nu te plictisesti.
3. Opiniile sunt intotdeauna prezente.
4. Ai realizat mari lucrari de pionierat.
5. Motto-ul tau : Aventurierii suntem noi.
6. Iti place mancarea gen fast – food.
7. Te inalti ( te ridici ) inainte de a privi.
8. Pasional, pasional, pasional…
9. Intotdeauna vrei sa fi primul in ceea ce faci.
10. Oh ! Temperamentul tau.
11. Ai gusturi indraznete.
12. Open mind : Nu cu ochii se poate vedea in intuneric.

12 motive pentru a fi TAUR :

1. Primul motiv : Renuntarea iti este un concept strain.
2. Motto-ul tau: Mai bine te lupti decat sa intorci spatele.
3 .Vei manca orice.
4. Niciodata nu vei primi premiul pentru « tactica » .
5. Muncesti prea mult.
6. Iti place incaltamintea practica.
7. Noi stim (toata lumea stie) ca o vei face (vei duce proiectul la bun sfarsit).
8. Esti, oh, atat de romantic…
9. …si atat de sociabil.
10. Pentru mintea ta iscoditoare, nu exista taine.
11. Iti place sa te asociezi cu parteneri puternici.
12. Open mind : Atunci cand o usa se inchide, se deschide alta.

12 motive pentru a fi GEAMAN :

1. Esti maret la multiple sarcini.
2. Vorbesti, vorbesti, vorbesti…
3. Iti plac lucrurile noi.
4. Motto-ul tau : Cred orice, atata timp cat iubesc.
5. Nimeni nu te intelege (esti un neinteles) .
6. Nu esti confuz cand vine vorba de dovezi.
7. Faci prietenii solide.
8. Esti cu adevarat amuzant.
9. Niciodata nu furi.
10 . Etalezi o spontanietate care iti amplifica naturaletea.
11. Esti pe aceeasi frecventa cu ritmurile societatii.
12. Open mind : Fantezia nu este decat inceputul.

12 motive pentru a fi RAC :

1. Exerciti o atractie mistica.
2. Nu poti ascunde ceea ce gandesti.
3. Iti place sa stai acasa.
4. Adori mancarea buna (sanatoasa) .
5. Consideri ca ti se ranesc cu usurinta sentimentele.
6. Motto-ul tau : Amprentele digitale si fulgii de zapada nu sunt singurele elemente caracterizate prin unicitate absoluta.
7. Te comporti ca o closca cu puii ei.
8. Te gandesti ca esti intr-o continua distractie.
9. Iti place sa ii indestulezi pe oameni, sa-i hranesti.
10. Lasa-ma sa-ti plang pe umar !
11. Nimeni nu iti poate impune o idee sau o atitudine.
12. Open mind : Si a trai este un act de creatie.

12 motive pentru a fi Leu :

1. Niciodata nu vei fi un las, un om slab.
2. Mereu, gata de drum.
3. Motto-ul tau : Sunt cel mai bun !
4. Un asa magnetism animalic…mai rar.
5. Te poti plange cu voce tare.
6. Iti place ca oamenii sa depinda de tine.
7. Nascut actor – ai actoria in sange.
8. Intotdeauna distractiv sa-l ai in preajma.
9. Legaturi pline de semnificatii.
10. Charisma si hotarare de a izbandi
11. Te implici fara rezerve in ceea ce faci.
12. Open mind : Un copac are multe ramuri si frunze , dar o singura tulpina.

12 motive pentru a fi Fecioara :

1. Expert in folosirea cuvintelor.
2. Motto-ul tau : Realizarea cea mai mare a unei persoane cu adevarat ambitioase poate fi simpla amabilitate.
3. Faci cele mai pertinente recenzii critice.
4. Atat de elegant si curat.
5. Mentii standardele altora la cote inalte.
6. Potrivit pentru a fi un mare comediant.
7. Esti foarte bun in a-ti ascunde emotiile.
8. Model de constrangere excesiva.
9. Sincer si real.
10. Complet concentrat asupra obiectivelor.
11. Detaliile sunt viata ta.
12. Open mind : Nu intotdeauna calea cea mai grea este si cea mai buna.

12 motive pentru a fi Balanta :

1. Vrei ca toata lumea sa fie fericita.
2. Motto-ul tau : Am gust in toate.
3. Nu ai idei sau prejudecati preconcepute.
4. Oh, atat de iubitor.
5. Iti place sa fii drept.
6. Super sensibil.
7. O furtuna a mintii, dar de lux.
8. Urasti sa iei o decizie.
9. In continuu iti redecorezi casa.
10. Mare amator de senzational.
11. Iti cunosti bine limitele.
12. Open mind : Toti muncim pentru Dumnezeu. Este un patron dur si salariul nu-i intotdeauna grozav, dar exista destule rasplati.

12 motive pentru a fi Scorpion :

1. Nu are frica.
2. Oh, atat de misterios.
3. Vrea ceea ce tu nu poti avea.
4. Motto-ul tau : Lasa-ma in pace !
5. Un ganditor atat de profund.
6. Esti un spirit fara granite.
7. Ai o limba cam ascutita.
8. Oare iti dai seama cat de rebel esti ?
9. Cercetezi vietile altora cu ochi critici si precisi.
10. Acorzi o mare insemnatate bunului simt.
11. Personaj care modifica actiunea piesei.
12. Open mind : Sa pierzi cu eleganta poate fi o victorie importanta.

12 motive pentru a fi un Sagetator :

1. Esti o ratusca norocoasa.
2. Motto-ul tau : Media mea este buna, pe bune! Vorbesc serios!
3. Vei calatori oriunde pentru orice.
4. Viata de petreceri.
5. Bun simt al umorului.
6. Iti plac prietenii tai la nebunie.
7. Mai multa rabdare decat o stanca.
8. Nu suporti sa ti se puna pumnul in gura.
9. Fa un eveniment olimpic decat sa fi un antrenor de pampalai.
10. Extrem de competitiv.
11. Momentul cel mai important – Prezentul.
12. Open mind : Simplele realitati ale vietii cotidiene au o legatura importanta cu lumea idealurilor marete.

12 motive pentru a fi un Capricorn :

1. Muncesti cu inteligenta nu cu greutate.
2. Timpul este intodeauna de partea ta.
3. Motto-ul tau : Prefer sa lupt decat sa ma schimb.
4. O asa clasa…mai rar.
5. Tie iti pasa ceea ce altii gandesc.
6. Ca iepurasul cu baterii energizer – continui sa functionezi la nesfarsit.
7. Intuitia nu te inseala.
8. Arme puternice – inteligenta si ironia.
9. Stii sa improvizezi.
10. Nu iti place sa faci « valuri » .
11. Flexibil in codul moral.
12. Open mind : Emotiile pot fi calmate cu ajutorul respiratiei.

12 motive pentru a fi un Varsator :

1. Rareori incerci sa faci ceva la care stii ca nu te pricepi.
2. Motto-ul tau : Informatia inseamna Putere.
3. Atat de independent.
4. Imprevizibil total.
5. Fascinat de tot ce il inconjoara.
6. Dornic sa salveze lumea.
7. Nu ii pasa ceea ce cred ceilalti.
8. Pastreaza optiunile deschise.
9. Un nonconformist notoriu.
10. Individualist in alegerile pe care le faci.
11. Iti plac delicatesele neobisnuite.
12. Open mind : Lumea necunoscutului trebuie intotdeauna respectata.

12 motive pentru a fi un Peste :

1. Un farmec si o imaginatie atragatoare.
2. Niciodata nu arunca nimic…
3. Motto-ul tau : In cotidian, exista miracole ce se repeta mereu.
4. Atat de retras, pustnic…
5. Intotdeauna meriti mai bun, mai bine.
6. Compasiv si generos.
7. Nici pe departe usor de determinat.
8. Poate fi foarte la obiect.
9. Inclinat spre conceptualizare.
10. Supraincarcat cu enormitatea universului.
11. Emotii profunde si sensibile.
12. Open mind : Precautia nu trebuie confundata in mod gresit cu lasitatea.

Sursa: email

Credeai ca te cunosti atat de bine incat secretele corpului tau, pur si simplu, nu mai exista pentru tine?
Ei bine, vei fi surprins sa afli cat de putine lucruri cunosti, de fapt, despre propria ta persoana.
Citeste cele 50 de informatii de mai jos si verifica-ti singur cunostintele generale.
Vei afla, cu siguranta, ca trupul tau este un univers despre care nici macar nu iti imaginai ca poate exista.

o Oamenii sunt singurele animale capabile sa traseze o linie dreapta.
o ADN-ul unui om contine 80.000 de gene.
o Asa cum amprentele digitale sunt unice, amprenta limbii fiecarei persoane este diferita fata de celelalte.
o Un adult are mai putine oase in organism decat un copil. Ne incepem viata cu 350 de oase dar, pentru ca anumite oase se unesc in timpul cresterii, la maturitate mai avem doar 206.
o Chiar daca nu este la fel de sensibil precum cel al unui caine, nasul uman poate percepe pana la 50.000 de mirosuri diferite.
o Acizii digestivi prezenti in stomacul uman sunt atat de puternici incat pot dizolva zincul si coroda otelul. Din fericire pentru noi, celulele din mucoasa gastrica a stomacului se innoiesc la maxim 3-4 zile, nelasand timp acizilor sa le dizolve.
o Un plaman uman contine peste 300.000 de milioane de vase capilare. Daca aceasta ar fi puse cap la cap, s-ar intinde pe o distanta de 2400 de kilometri.
o Testiculele unui barbat produc 10 milioane de spermatozoizi in fiecare zi – suficent cat acesta sa poata repopula planeta in doar sase luni.
o Oasele umane sunt le fel de rezistente precum granitul. Un os de marimea unei cutii de chibrituri poate suporta presiunea unui bloc de 9 tone – de patru ori mai mult decat poate suporta betonul.
o Cel mai mare organ al corpului uman este pielea. Ea poate acoperi, in cazul unui adult, o suprafata de 1,9 metri patrati. De asemenea, in timpul vietii unui om, acesta pierde pana la 18 kilograme de piele moarta.
o Cand doarme, un om creste in medie cu 8 milimetri, pentru ca dimineata sa revina la inaltimea initiala. Motivul este simplu… forta gravitationala care actioneaza asupra cartilagiilor.
o Un om consuma, in medie, 50 de tone de mancare si bea circa 50.000 de litri de lichide de-a lungul vietii.
o Muschii unui ochi se misca de circa 100.000 de ori pe zi. Pentru a ne imagina ce inseamna acest lucru, ganditi-va ca echivalentul unui asemenea efort pentru muschii picioarelor inseamna un traseu de 80 de kilometri in fiecare zi.
o In 30 de minute, corpul uman degaja suficienta caldura incat sa poate fierbe 3,5 litri de apa.
o O picatura de sange are nevoie de numai 30 de secunde pentru a face un circuit complet al corpului uman.
o Ochiul uman percepe doar 90% dintre informatiile pe care le primeste.
o Ovarele contin aproximativ jumatate de milion de ovule. Cu toate acestea, doar 400 dintre ele vor avea ocazia de a da nastere unei noi vieti.
o Fiecare centimetru patrat de piele contine cel putin 32 de milioane de bacterii. Din fericire, cele mai multe dintre ele sunt inofensive.
o Numai picioarele contin peste 500.000 de glande sudoripare, glande care pot elimina pana la jumate de litru de transpiratie pe zi.
o Viteza cu care aerul este eliminat in timpul unui stranut este de cel putin 160 de kilometri pe ora.
o In timpul unei vieti, un om poate produce pana la 24.000 de litri de saliva, suficient cat pentru a umple doua piscine olimpice.
o Un om poate rezista pana la 40 de zile fara mancare, 6 zile fara apa si 6 minute fara aer. De asemenea, el nu poate rezista, in mod normal, fara sa doarma mai mult de 11 zile.
o Capul unui copil cantareste cat un sfert din greutatea corpului acestuia. La maturitate, capul reprezinta doar a opta parte din greutatea trupului.
o Unghiile de la degetele mainilor cresc, in medie, de sase ori mai repede decat cele ale picioarelor.
o Aproximativ 50.000 de celule din corpul tau au murit si au fost inlocuite chiar in timp ce citesti acest articol. Scheletul tau este unul nou la fiecare trei luni si ai o piele noua in fiecare luna.
o Fiecare centimetru patrat din pielea ta contine 6 metri de vase de sange, 3,5 metri de nervi, 1300 de celule nervoase, 100 de glande sudoripare si 3 milioane de celule.
o Pentru a te incrunta, esti nevoit sa folosesti 43 de muschi ai fetei. Pentru a zambi nu ai nevoie decat de 17.
o Din cele 206 oase ale corpului uman, mai mult de jumate din ele se afla in maini si picioare.
o Inima unui om bate de aproximativ 3 miliarde de ori in timpul vietii acestuia.
o Aorta este cel mai mare vas sanguin din corpul uman. In cazul unui om adult, ea are diametrul unui furtun de gradina. La polul opus se afla capilarele. Acestea sunt atat de subtiri incat este nevoie de 10 astfel de vase, puse unul langa altul, pentru a egala grosimea unui fir de par.
o Orice persoana pierde, in medie, 100 de fire de par pe zi si peste 10 miliarde de particule de piele moarta.
o Ochiul uman este capabil sa distinga aproximativ 1 milion de culori diferite si sa obtina mai multe informatii decat cel mai performant telescop construit vreodata.
o Atunci cand atingi un obiect, semnalul circula prin corp, prin intermediul nervilor, cu peste 200 de kilometri pe ora.
o Un om inspira si expira de circa 23.000 de ori pe zi.
o Locul in care parul uman creste cel mai repede este barba. Daca nu ar fi taiata periodic, o barba ar putea atinge pana la 10 metri lungime.
o In prima luna de viata, un copil invata atat de multe lucruri incat sinapsele din creierul sau cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion. Daca si corpul sau s-ar dezvolta cu aceeasi viteza, copilul ar cantari 77 de kilograme dupa numai o luna de viata.
o Stomacul unui adult poate cuprinde pana la 1,5 litri de hrana.
o Unghiile si parul sunt alcatuite din aceeasi substanta… cheratina.
o Degetele mari de la picioare sunt unele dintre cele mai importante structuri ale corpului nostru. Datorita acestor degete, un om isi poate pastra pozitia verticala si isi poate mentine echilibrul.
o Barbatii mai scunzi de 1,28 metri si femeile mai scunde de 1,18 centimetri sunt considerati pitici.
o Fiecare om isi indoaie degetele de 25 de milioane de ori intr-o viata.
o Marimea inimii unui om este egala cea cea a propriului sau pumn.
o Creierul uman genereaza intr-o zi mai multe impulsuri eletrice decat toate telefoanel mobile din lume la un loc.
o In corpul fiecaruia dintre noi traiesc bacterii a caror greutate insumata ar atinge cifra de 2 kilograme.
o Plamanul drept retine, intotdeauna, mai mult aer decat cel din partea stanga.
o Numai in gura, un om are pana la 40.000 bacterii.
o In momentul nasterii, creierul unui copil contine circa 14 miliarde celule, numar care nu mai creste pana ala sfarsitul vietii. Dupa varsta de 25 de ani, creierul uman incepe sa piarda pana la 100.00 de celule zilnic. Dupa varsta de 50 de ani creierul uman isi reduce simtitor volumul.
o Femeile clipesc de doua ori mai des decat o fac barbatii.
o Cele mai mici celule din corpul unui barbat sunt spermatozoizii

sursa email

Când ai reuşit să aduni de 10 ori mai mulţi clienţi decât ai sperat vreodată, viaţa e uşoară. Nu pentru ei, pentru tine.

10 lucruri pe care operatorul tău de telefonie nu ţi le spune niciodată

1. Dacă suni în reţeaua competitorilor noştri, 6 cenţi pe minut se duc direct la ei. Însă ne convine de minune. Pentru că şi noi luăm 6 cenţi pe minut de fiecare dată când eşti sunat din afara reţelei. Contabil, ieşim pe zero, dar aşa îi ţinem pe competitorii mai mici la distanţă şi pe tine fidel.

2. Abonamentele noastre sunt optimizate pe dos faţă de nevoile tale. Încercăm să înghesuim cât mai mult balast care să pară ieftin, dar pe care să nu-l foloseşti niciodată.

3. Am putea să blocăm telefoanele furate. Chiar promitem s-o facem, de ani de zile, iar producătorii ne tot bat la cap. Dar analizele interne arată că pentru noi asta ar însemna încasări mai mici.

4. Uneori vindem telefoane blocate în reţea chiar dacă nu oferim niciun avantaj în schimb. Promitem că le deblocăm dacă vrei, dar te va costa în plus.

5. Am ajuns la concluzia că n-are rost să plătim armate de operatori de suport tehnic. De fapt, nu vrei să vorbeşti cu ei, iar după zece minute de discuţii cu robotul te vei convinge singur de asta.

6. Suntem dispuşi să-ţi facem reduceri substanţiale decât să te pierdem, dar nu-ţi spunem asta decât dacă ne anunţi că vrei să pleci.

7. Hărţile de acoperire au, desigur, o marjă de eroare. Nu ştim exact cât este, pentru că nu ne controlează nimeni.

8. Din centrală, interceptările se fac doar cu mandat, aşa cum spune legea. Dar ne e ruşine să stăm lângă băieţi tot timpul.

9. Ştii cât costă transferul de date în roaming? Depinde de ţară, uneori este enorm. Documentează-te bine înainte să pleci, căci noi n-avem niciun interes să te avertizăm.
10. Nu ne plac clienţii care o lună vorbesc mult, iar următoarea lună vorbesc puţin… Tu n-ai auzit de cash-flow? Uite, îţi ofer un MBA de 30 de secunde: decât să scadă din venitul meu, mai bine găsim o cale să umflăm factura ta!

Romanii

Au făcut pod peste Dunăre în 105 şi au ocupat Dacia în 106. Au pornit spre nord făcând drum imperial, drum de piatră. Între 6 şi 10 metri lăţime, patru straturi adâncime, 90 cm, straturi de bolovani legaţi cu mortar, piatră spartă mărunt, pietriş sau nisip cu grăunte mare, apoi pavimentul, lespezi şlefuite.
Pe margini, borduri solide, din loc în loc, brâuri care să ţină drumul strâns, rigole ca să se scurgă apa. Inginerii prospectau terenul în faţă.
Ştiau morfogeodezie şi respectau principiile. La numai două zile de mers, în spatele lor venea drumul. În 108 au ajuns la Napoca, apoi la Porolissum, Zalău. 450 km. În doi ani. Apoi au făcut drumurile secundare, drumuri pentru transport marfă sau vicinale. Dar şi drumuri private. În total, în Dacia au făcut peste 4.300 de kilometri de drumuri şi 25 de poduri în primii ani de ocupaţie…
Ei au stat aici 160 de ani. Nouă ne-au mai trebuit 1.600 de ani să facem încă pe atât.

Nemţii

6.800 de kilometri s-au făcut în timpul lui Carol I, în mai puţin de 15 ani. În Transilvania, toate măsurătorile topo şi hărţile s-au făcut în timpul ocupaţiei habsburgice. Topograful Dorin Ursuţ le-a studiat şi a predat topografia la universitate spunând tot timpul: de fiecare dată, la fiecare verificare, cotele din hărţile tocmite de austrieci au ieşit la fix!

Românii

Trei ani au lucrat la 5,6 km de drum care ocoleşte Gherla. În 14 august, Emil Boc, Radu Berceanu, directori locali şi primarul Gherlei tăiau panglica acestei centuri ocolitoare.
La cinci zile după, drumul s-a prăbuşit. A alunecat terenul. Şi acum se lucrează la el, iar firma care l-a făcut se obligă să plătească refacerea lui. Primarul, premierul, ministrul se obligă şi ei să-i mai taie o dată panglica, pe 1 Decembrie. Până atunci avem timp să vă spunem şi povestea incredibilă a acestui rateu tipic românesc. Şi încă ceva. Cam cât suntem de diletanţi în comparaţie cu romanii care ne-au
făcut drumurile când au cucerit Dacia . Le-au făcut atunci şi au rezistat 2.000 de ani.

Până când au venit buldozerele lui Berceanu.

In marginea fostei dezbateri despre invatamintul din Romania DAN UNGUREANU

Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze, in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth, Shelley).
Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit piesa de teatruRomeo si Julieta (numita alternativ “roman”, novel, ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit totusi o poezie, au scris
totusi in engleza. Am corectat mai jos greselile lor :

Pluralul lui viu nu e vi, ci vii. verbul a lua nu se scrie i-au. obijnuit e incorect. Ii nu se scrie despartit, i- i. sa de-a e incorect (corect e sa dea). Nu se zice propiu, ci propriu. them nu poate inlocui their. No se poate spune them mother in loc de their mother. intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster) . combinated nu exista in engleza. to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv). writted e incorect in loc de wrote. poetry nu e identic cu poem. lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cintec. roman nu exista in engleza, corect e novel. disapointness nu exista, corect e disappointment. beautifuly thing e incorect. tryed e incorect. gaves nu exista (give sau gave) . tooked place e incorect. tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci. Romeo and Juliet nu e un roman.
Romeo and Juliet nu e un poem. Shackspear nu se scrie astfel.
Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere. Toti acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste trei luni.

Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cind in orinduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceasta situatie ? Putin dupa Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul de admitere. Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca examenele, trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari negasindu-se, tot suplinitorii predau.

Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna , studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute. Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata).

Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sint prost pregatiti, mai prost pregatiti decit precedentii. Paradoxal, se face mai multa scoala la liceu
decit la Universitate : la liceu, profesorii pot inca sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi. Studentii sint mai prost pregatiti decit elevii de liceu.

Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci, mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control paste) de pe un sit internet, www. referate. ro .
O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pe competente. In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date seci, ci dobindesc competente. Mare este confuzia din capetele pedagogilor de scoala noua !
Exista materii axate pe competente (a invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza, franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si zoologia, de pilda).
Exista materii intermediare, ca biologia si chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare. Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte. Educatia axata pe competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o cunostinta, nu o competenta. O alta studenta, tot de anul III Litere, ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva “autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti identifica poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani ca in engleza, romanul se numeste novel. Universitatea zulusa Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la Universitatea gratuita cu
concurs de admitere si cu numar limitat de locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal, si trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu situl QS, Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei, are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Carolina din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea Eotvos Lorand din Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucuresti e pe locul 500, linga Universitatea din Szeged , (populatie 166 000 locuitori) universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh , Kazahstan si Sri Lanka .
Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea Iagelona din Polonia e pe locul 302. Universitatea Ben Gurion, din desertul Neghev, e pe locul 323.
Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, linga niste universitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip). Situl ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tong se opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pe la coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea din Wellington , Noua Zeelanda. Universitatea din Bucuresti are de ajuns din urma universitatea zulusa din Durban , cea slovena (Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000 locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului) .

Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui profesor universitar de latina . Greselile de traducere pe care le facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine. (Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud consopita.
Una este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care mocneste. Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: “…una sint secaturile molimei, si alta scufundarile in somn adinc”.
(Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere et flenda non commitere. Cainta inseamna sa deplingi cele savirsite si sa nu savirsesti lucruri de deplins.
Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: “Cainta a fost data spre a plinge, dar nu inseamna ca plinsul o si face eficienta”.
(Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superius praetermiseras. Trecusesi cu vederea acest lucru mai sus.
Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 82 : “Asadar, acest lucru il pui mai presus”. (Toma de Aquino, De ente et essentia) sicut diaphaneitas de aëre…” – …ca transparenta la aer… Dan Negrescu, traducere, p. 85: “… starea diafana in arama…”.

Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si care confunda transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol, va deveni in curind conducator de doctorate in limba si literatura latina .

Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la Facultatea de Litere din Timisoara , conduce doctorate in limba si literatura latina .

Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati. Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma.

Sint un excelent prooroc. Nu se mai mire nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori remarcabili, cind insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet.
Coda Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii, ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I. D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens.
Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash, prima stea din Ursa Mare.
Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita grea dupa 1950. Cind universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.

Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga din urma nivelul liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim.

Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii incapabili si iresponsabili au transformat invatamintul romanesc intr-un haos.

Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.
Fac inca patru profetii :
Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate romana.
Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.
Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, srilankezii si zulusii ne vor privi ca si acum, de sus.
Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un articol despre starea invatamintului roman, ca sa-l aiba la indemina.

Constantin Paidos
Inspector de limba engleza
Inspectoratul Scolar Judetean Iasi
Iasi , Str. N. Balcescu Nr. 26
Mobil: 0744470968

Try not to become a man of success but rather to become a man of value.
Albert Einstein (1879 – 1955)

Prof.Camelia Soporan

Sursa: e-mail

Unii intâmpina dificultati in a intelege mecanismul crizei. Pentru cei mai multi, acesta le apare ca ceva extrem de complicat si cu origini obscure. In fond, este mai simplu decât ne-am putea inchipui. Cineva a avut inspiratia de a sintetiza aceasta stare intr-un scenariu compus din zece etape. Iata-l:

1. Ion are o crâsma. Pentru a-si spori vânzarile, el decide sa le ofere clientilor (majoritatea – betivani neispraviti) bautura pe datorie. Isi noteaza cu grija datoria fiecarui client, tinând astfel un bilant al creditelor acordate. Pe masura ce se raspândeste vorba ca Ion te serveste acum in schimbul promisiunii de a plati in viitor,numarul clientilor creste, iar vânzarile de bautura asijderea. Pe faza, Ion profita de ocazie si scumpeste tuica si berea .

2. Un consilier bancar abil isi da seama ca afacerea lui Ion este de viitor si ii acorda acestuia un credit pentru dezvoltarea cârciumii. Creditul este garantat cu creantele acumulate de Ion – promisiunile de plata ale betivanilor care ii trec pragul.

3. Superiorii consilierului bancar – baieti destepti, cu indelungata expertiza in mobilizarea resurselor financiare – refinanteaza creditul acordat lui Ion prin emisiunea a trei tipuri de obligatiuni, garantate, desigur, cu datoriile alcoolicilor: BEAU-BOND, BEAT-BOND si VOMIT-BOND.

4. Aceste titluri financiare sunt cumparate si tranzactionate apoi pe piata internationala. Multi investitori nu inteleg ce inseamna aceste obligatiuni si cu ce sunt garantate. Cu toate acestea, cererea pentru ele creste, alimentata de cresterea continua a cotatiilor.

5. Intr-o buna zi, cu toate ca preturile continua sa urce, managerul de risc al unei banci (concediat ulterior, fiindu-i reprosata atitudinea pesimista) decide ca este timpul sa ceara plata datoriilor acumulate de betivii care frecventeaza crâsma lui Ion.

6. Datornicii nu au cum sa plateasca. Ion nu isi poate rambursa creditul contractat de la banca si intra in faliment.

7. Obligatiunile BEAU-BOND si BEAT-BOND isi pierd 95% din valoare. VOMIT-BOND sta ceva mai bine, valoarea ei stabilizându-se dupa o prabusire de 80%.

8. Furnizorii cârciumii lui Ion intâmpina serioase dificultati financiare, dupa ce clientul lor a inchis portile si dupa ce obligatiunile in care investisera masiv si-au pierdut valoarea. Furnizorul de tuica este preluat de o firma concurenta, iar fabrica de bere intra in faliment.

9. Banca este salvata de la faliment de catre Guvern, in urma unor consultari dramatice intre partidele politice.

10. Fondurile necesare acoperirii pierderilor sunt obtinute prin impozitele platite de catre persoanele care nu consuma alcool.

Înlocuiţi carnea cu ciupercile.

Trei-patru porţii de ciuperci pe săptămână, sursa perfectă de proteine. Nu mai avem nevoie de carne, nu mai simţim oboseala şi spunem adio durerilor de stomac. “Mănăstirea într-un picior” nu este doar subiect de ghicitoare, ci şi un tratament naturist.
Tot mai multe studii arată că ciupercile ar putea intra în categoria super-alimentelor, alături de broccoli şi afine. Iată care sunt principalele beneficii aduse organismului.
Sursă de fibre, vitamine şi minerale.
Ciupercile sunt într-adevăr un aliment-minune. Asta pentru că nu conţin grăsimi, zahăr ori sare şi sunt o sursă valoroasă de fibre şi vitamine din grupul B. Ciupercile conţin şi minerale esenţiale, dintre care potasiu, cupru, fier şi fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu se găseşte în prea multe fructe sau legume.
Scad apetitul.
Cu mai mult de 90% apă, ciupercile te fac să te simţi sătul fără să creşti conţinutul caloric.
Ajută în diete.
Ciupercile au foarte puţine calorii. O cană de ciuperci asigură organismului 50 de calorii din care acesta îşi poate extrage energia necesară. Această calitate le transformă într-un aliment de bază în curele de slăbire.
Bogate în proteine.
Dintre toate legumele, ciupercile sunt considerate cel mai bun substitut pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uşor de digerat, procesul de digestie necesitând un consum mai mic de energie din partea organismului.
Leac împotriva cancerului de sân.
Cancerul de sân poate fi prevenit prin consumul zilnic de ciuperci, spun cercetătorii. Astfel, femeile care introduc în alimentaţia zilnică ciupercile prezintă un risc mai redus de a se îmbolnăvi de cancer mamar. Specialiştii susţin că şansele de a dezvolta tumori mamare sunt cu atât mai mici, cu cât consumul de ciuperci este asociat cu cel de ceai verde.
Înlătură oboseala şi anxietatea.
Anxietatea, oboseala şi stresul se pot trata şi preveni cu ajutorul ciupercilor, datorită conţinutului mare de zinc şi vitamine din grupul B. Consumul a trei ciuperci zilnic reduce considerabil senzaţia de epuizare fizică şi intelectuală, dar şi sentimentul neplăcut de iritare şi anxietate.
Ciupercile de cultură, bogate în antioxidanţi.
Ciupercile Champignon conţin mai mulţi antioxidanţi decât germenii de grâu şi de ficatul de pui. În consecinţă, au capacitatea de a întări sistemul imunitar.
Extractele din ciuperci Pleurotus (burete sau păstrăv de fag) au fost încorporate în tincturi, ceaiuri sau pilule şi au multe efecte benefice: antibacterian, antiviral, reduc tensiunea, protector cardio-vascular şi tonic pentru sistemul nervos.

“Se povesteşte că un savant făcea o călătorie. Când ajunse la o apă mare, angajă un barcagiu să-l ducă pe malul celălalt. In timpul traversării, ca să mai treacă vremea, învăţatul încercă să intre în vorbă cu barcagiul, evident despre ce se pricepea:
„Ia zi, ce părere ai despre Platon?”
Barcagiul însă, om simplu, nu ştia cine-i Platon.
„Cum dom’le, nu l-ai citit pe Platon?”
„Nu!”, răspunse indiferent vâslaşul.
„Păi, dacă nu l-ai citit pe Platon”, zise învăţatul, „ai pierdut jumătate din viaţă.”
Barcagiul se minună, înghiţi în sec, dar vâsli mai departe. Intelectualul mai încercă o discuţie despre Kant, cu
acelaşi rezultat, şi se lăsă păgubaş. Întâmplarea făcu să vină deodată, din senin, o vijelie mare care răsturnă barca. Atunci barcagiul îl întrebă:
„Ştii să înoţi?”
învăţatul răspunse, zbătându-se de mama focului:
„Nu ştiu!”
„Ei vezi”, adăugă barcagiul, „acum o să-ţi pierzi toată viaţa!”

Sau altfel zis: degeaba te pricepi la calculatoare, marketing, management, afaceri ş.a.m.d. – dacă nu ştii să alergi, înoţi sau să te porţi…….”

Serban Derlogea – Manual de Supravietuire
Sursa: e-mail

10 lucruri despre actul sexual

1. Sexul e o cură bună.
In urma experimentelor s-a descoperit ca în timpul actului sexual femeile secretă un hormon (estrogen) ce face părul mai lucios si pielea mai netedă.

2. Sexul tandru reduce defectele pielii si elimină aparitia eczemelor, curătă porii, iar pielea devine mai catifelată.

3. În timpul actului sexula se ard caloriile suplimentare acumulate în timpul cinei romantice…

4. Sexul este cel mai bun sport!
Toti muschii corpului devin mai activi si tonifiati. E mai plăcut decât să fi înotat 20 de bazine si nu avem nevoie de papuci speciali.

5. Sexul este o cură imediată impotriva depresiei. Secretă endorfine în sânge, si provoacă plăceri care te fac sa te simti bine.. .

6. Cu cât primesti mai mult sex, cu atât mai mult oferi. Activitatea sexuală produce o cantitate mare de feromoni, ce înnebuneste partenerul.

7. Sexul este cel mai bun calmant din lume, de zece ori mai eficace decât valiumul.

8. Un sărut pe zi te tine departe pe stomatolog… Sărutul produce salivă suficienta pentru a îndepărta resturile de mâncare din gură, a reduce producerea de acizi, resposabili de aparitia tartrului, si a preîntâmpina aparitia aftei.

9. Sexul reduce durerile de cap (migrenele). Actul sexual reduce contractia vaselor capilare din creier.

10. Sexul repetat desfundă nasul înfundat, fiind un antihistaminic natural. Poate ajuta la vindecarea astmului si a febrei.

Sursa: e-mail