Jonny & Sanzy

Sarbii / Bulgarii din Targoviste

Propun aici un loc unde Bulgarii din Romania / Targoviste si nu numai sa aiba un mic loc al lor.
Si cand spun asta ma gandesc sa fac o pagina mult mai mare care poate o sa se concretizeze intr-un site.
Pentru asta am nevoie aici de voi toti in a ma ajuta si a adauga prin comentarii tot ce stiti voi despre Sarbii /Targoviste dar si din tara Bucuresti Buzau.
Ma gandesc ca ar fi de ajutor sa imi spuneti despre :
- sarbatorile sirbilor bulgari, obiceiuri la nunti si cum se desafasoara aceasta
- cand anume au venit in Tara Romaneasca
- cati sarbi-bulgari sunt in Romania ma refer la comunitati
- poate un vocabular ( avand in vedere ca Bulgara care se vorbeste aici este cam cea mai veche Limba Bulgara vorbita si care pastreaza cuvinte foarte vechi care nu se mai regasesc in Limba Bulgara de azi)
- portul popular daca aveti poze vechi pe acasa cu bunici strabunici poze ale vechilor case
Si ce ideei mai aveti si voi.

благодаря- Va multumesc.
Daca vreti sa scrieti cu litere chirilice puteti incerca un Google Translate asta pentru voi acasa.

http://translate.google.ro/#ro|bg|

Ceacam da ispratite -astept sa trimiteti

Mahalaua sârbească

“Mahalaua sârbească din Târgovişte a fost martora de-a lungul vremurilor a tuturor evenimentelor istorice din istoria oraşului Târgovişte, fiind singura arie din oraş care a fost locuită neîncetat de aceeaşi populaţie de-a lungul întregii istorii a oraşului, şi prin urmare zona cu cei mai vechi târgovişteni, putem spune.
Probabil existentă încă anterior întemeierii statului feudal Ţara Românească, numele oraşului Târgovişte fiind de origine slavă, sârbească sau bulgărească, mahalaua se constituie într-un organism autonom în cadrul administraţiei oraşului, fiind suficient de importantă pentru ca Neagoe Basarab să construiască aici una din bisericile reprezentative pentru întreaga sa ideologie politico-religioasă, biserica sârbească cu hramul Sfântului Nifon, patronul renaşterii spirituale şi culturale din epoca lui Neagoe.
Probabil că mahalaua sârbească a cunoscut o dezvoltare semnificativă în timpul domniei lui Neagoe Basarab, fiind probabil colonizată cu sârbi şi bulgari aduşi de Miliţa, soţia sârboaică a lui Neagoe, cu care este înfăţişat împreună în stema oraşului.
Sârbii au avut un rol important în istoria oraşului, iar mahalaua sârbească trebuie să fi fost una dintre cele mai aşezate şi mai prospere zone ale oraşului, fiind probabil sprijinită atât de către Sfântul Nifon, cât şi de către Sfântul Maxim Brancovici, cei doi mitropoliţi sârbi ai Ţării Româneşti din timpul lui Radu cel Mare, astfel explicându-se opţiunea lui Neagoe de a ctitori aici poate cel mai important monument din punct de vedere spiritual al domniei sale, care este printre altele şi prima biserică închinată unui sfânt canonizat pe pământ românesc, Sfântul Nifon.
Aceşti sârbi din Târgovişte au luptat alături de români în toate marile bătălii din istoria Ţării Româneşti, fiind unii dintre cei mai de seamă oşteni.
Coresi, care era bulgar, este posibil să provină de aici, din această mahala, originile sale bulgăreşti fiind binecunoscute.
Multă populaţie sârbească trebuie să fi fost adusă aici de Sfântul Nifon, Sfântul Maxim Brancovici, ultimul despot sârb, Iovan sau Ivan Brancovici, călugărit şi devenit mitropolit al Ţării Româneşti după căderea regatului său sub turci, şi chiar de Miliţa, nepoata acestuia, cununată de el cu Neagoe.
Aceşti sârbi este posibil să aibă origini nobile, aparţinând de clanurile conducătoare sârbeşti medievale, fapt mărturisit de numele acestora, cât şi de cultul adus de aceştia Sfântului Nifon.
Personalităţi de marcă ale istoriei Ţării Româneşti, ca Gavriil Protul sau Sfântul Maxim este posibil să fi rezidat aici.
Miliţa şi Neagoe au fost adevăraţi patroni ai acestei părţi de oraş, fiind foarte legaţi sufleteşte de această parte a oraşului. Ar merita, în urma canonizării lui Neagoe Basarab de anul trecut, ca biserica de aici, cu hramul Sfântul Nifon, să aibă şi hramul Sfântul Neagoe, pentru a îi reuni pe cei doi, fiu şi tată duhovnicesc, în aceeaşi biserică.
Mahalaua sârbească s-a dezvoltat puternic şi în timpul lui Matei Basarab, care permite unei căpetenii sârbe să ctitorească aici biserica Sfântul Nicolae-Sârbi, cunoscută sub numele de Sf. Nicolae-Simuleasa, monument reprezentativ pentru arhitectura epocii lui Matei Basarab.
Populaţia care locuieşte această parte a oraşului Târgovişte este una dintre enclavele lingvistice cele mai importante din arealul lingvistic al uniunii balcanice, populaţia de aici, un amestec sârbo-bulgar care astăzi se identifică etnic cu bulgarii, vorbind unul dintre cele mai vechi dialecte, dacă nu cea mai arhaică formă de limbă bulgară din Balcani. Această rezervaţie lingvistică, ce ne poate lămuri procesul complex al genezei limbii bulgare, şi al evoluţiei ei în timp, este din păcate astăzi prea puţin cercetată, ea fiind cea mai veche comunitate slavă din Ţara Românească, anterioară celor de la Buzău şi Bucureşti, alte două oraşe cu comunităţi sud-slave importante.
Izolată din punct de vedere de celelalte comunităţi bulgare din judeţul Dâmboviţa, vorbind o limbă arhaică, frumoasă, puţin influenţată de limba turcă care a exercitat o influenţă puternică asupra bulgarei vorbite la sudul Dunării, un adevărat tezaur etnografic viu, care din păcate astăzi este în pericol de a se pierde.
Ceea ce sunt pentru noi românii istroromânii sau meglenoromânii aşa sunt pentru lingviştii bulgari locuitorii din mahalaua sârbească a oraşului.
Dialectul lor, similar cu dialectul vorbit în zona Târnovei, din estul Bulgariei, arată o origine veche, limba fiind destul de curată.
Pe lângă aspectul lingvistic, bulgarii din Târgovişte sunt o comunitate bogată în forme folclorice arhaice pentru poporul bulgar, în care datini şi cântece străvechi, adevărate giuvaere etnolingvistice, lămuresc procesul genezei bogatei culturi tradiţionale a poporului vecin.
Dialectul are şi nişte particularităţi, în sensul că este influenţat de forme lingvistice sârbeşti şi româneşti.
Portul bulgarilor din Târgovişte, considerat de către etnografii din ţara vecină ca unul dintre cele mai primitive tipuri de port popular bulgăresc, se remarcă prin simplitate şi sobrietate, fiind mai rezervat în culori decât portul bulgarilor sud-dunăreni, şi influenţat de portul românilor din zonă.
Legendele bulgarilor din Târgovişte vădesc arhaism, şi mărturisesc despre vremea când cele două popoare erau unite în aceeaşi unitate politică a ţaratului româno-bulgar, românii apărând ca cei care le-au putut oferi un refugiu lor şi credinţei lor din faţa năvălitorilor păgâni, lăsându-i să locuiască în ţara lor şi construindu-le biserici frumoase în care le cinsteau sfinţii lor bulgari, refugiaţi la nordul Dunării deodată cu ei.
Un alt fenomen interesant, şi specific balcanic, este bilingvismul slavo-român, însoţit de o dualitate identitară. Dezinvoltura cu care aceşti oameni acceptă să fie denumiţi atât sârbi, cât şi bulgari, ba chiar români, uneori şi declarându-se ca atare arată pe de o parte diferitele straturi de populaţie care s-au aşezat aici, fapt confirmat şi de toponime diferite pentru acelaşi loc din comunitate dat de locuitori de pe străzi diferite, iar pe de altă parte superioritatea la care au ajuns aceşti oameni, în concepţia lor identitară, ei situându-se mai presus de constrângeri identitare exterioare, şi fiind în primul rând ortodocşi, şi târgovişteni.
Parte a complexului proces demografic ce a avut loc în urma căderii ţărilor balcanice sud-dunărene, etnogeneza comunităţii sud-slave din Târgovişte, o mixtură panbalcanică sârbo-slavo-română, rămâne unul dintre cele mai interesante monumente etnografice şi una dintre cele mai statornice comunităţi urbane din întreg spaţiul românesc.”
Material realizat în 2009 de Stareţu Ştefan

(Sursa: Târgovişte. Monumente istorice şi de artă – Cristian Moisescu
Sursa http://www.targoviste.light-soft.ro